Raluca Turcan: Reducerea vârstei răspunderii penale nu soluția pentru problema infracțiunilor de către minori
Deputați, specialiști în domeniul justiției și organizații care se ocupă de protecția minorilor au avut în ultima vreme o dispută aprinsă privind posibilitatea scăderii pragului de vârstă pentru răspunderea penală în cazul minorilor. În timp ce autoritățile încearcă să găsească soluții pentru a combate fenomenul infracțional în rândul tinerilor, unii politicieni susțin că măsura nu face decât să agraveze situația, punând în discuție necesitatea unei abordări mai complexe a problemei.
Mai puțină responsabilizare, mai mult stigmatizare
Deputatul Raluca Turcan, reprezentant al Partidului Național Liberal, a fost printre cei care au exprimat vehement opoziția față de reducerea vârstei de răspundere penală, considerând că această măsură nu reprezintă o soluție reală pentru combaterea delincvenței juvenile. Ea afirmă, într-un interviu recent, că “atunci când un copil ajunge să comită o infracțiune gravă este vorba despre ‘un eșec al adulților din jurul lor'”. Aceasta subliniază faptul că problema nu se rezolvă prin scăderea pragului de vârstă, ci prin responsabilizarea întregului mediu familial și social în formarea tinerilor.
Turcan avertizează că “a coborî vârsta răspunderii penale nu responsabilizează copilul, ci îl stigmatizează”. În opinia sa, politicile actuale trebuie orientate către prevenire și reformare, nu către pedeapsă. Ea susține că, în loc să le oferi copiilor șansa de a învăța din greșeli și de a primi sprijin pentru reintegrare, se creează un sistem al justiției penale pentru adulți, nepotrivit pentru nevoile și particularitățile tinerilor.
Context legislativ și experți în domeniu
Discuția despre scăderea vârstei de răspundere penală a reapărut în dezbaterea publică în contextul în care numărul infracțiunilor comise de minori a crescut în ultimii ani, ceea ce a determinat, uneori, opinia publică să ceară măsuri dure. Parlamentul analizează, astfel, dacă reducerea pragului de vârstă ar putea duce la o scutire a infractorilor minori de responsabilitate sau, dimpotrivă, la o inversare a acțiunilor de prevenție.
Specialiști în domeniul justiției și psihologi atrag însă atenția asupra faptului că reducerea vârstei de răspundere penală nu rezolvă problema fundamentală a migrării minorilor în zonele infracționale. Au argumentat că, în schimb, este nevoie de măsuri pentru creșterea calității vieții tinerilor și pentru consolidarea programelor remediale și educaționale. În plus, mulți experți subliniază că riscul stigmatizării unor copii care devin ținte ale sistemului de justiție penală ar putea avea consecințe negative pe termen lung, îngreunând reintegrarea lor în societate.
Alte abordări și perspective politice
Recent, unele camete parlamentare au propus alternative la reducerea vârstei de răspundere, precum creșterea numărului de programe de prevenție sau dezvoltarea unor centre speciale pentru tineri în conflict cu legea, unde aceștia pot beneficia de consiliere și terapie. În opoziție, reprezentanții guvernului argumentează că și măsura pragmatică de reducere a pragului de vârstă este printre soluțiile care trebuie avute în vedere, însă fără a renunța la investiții în prevenție și educație.
În final, discuția despre răspunderea penală a minorilor rămâne deschisă și complexă, necesitând o abordare echilibrată, care să combine măsurile dure cu cele preventive și educaționale. În timp ce majoritatea actorilor cred că soluțiile trebuie să fie adaptate nevoilor și realităților tinerilor, direcția finală va fi influențată de ultimele statistici și de reacțiile opiniei publice, în contextul unui sistem de justiție în continuă evaluare.
