SUA și Israelul susțin o ofensivă kurdă împotriva regimului de la Teheran, provocând tensiuni regale în Orientul Mijlociu
Președintele american Donald Trump și guvernul israelian sunt implicați activ în sprijinirea unui plan controversat de a înarma forțele kurde din Irak și Iran pentru a confrunta regimul de la Teheran. Acest demers, dezvoltat în spatele ușilor închise, stârnește o alarmă generalizată în regiune, existând temeri privind extinderea unui conflict sectar și destabilizarea periculoasă a întregii zone.
Ofensivă kurdă planificată: o mutare riscantă în atenția Washingtonului și Ierusalimului
Potrivit unor surse din domeniul securității, președintele Trump a avut în ultimele zile discuții telefonice cu liderii kurzi din Irak și Iran. În aceste convorbiri, oficialii americani au încurajat susținerea pentru o eventuală ofensivă armate în nord-vestul Iranului, acțiune menită să slăbească influența regimului de la Teheran.
Analistul Karim Sadjadpour, de la Carnegie Endowment for International Peace, avertizează că planul este „o strategie de a te juca cu focul”. El afirmă că astfel de intervenții pot diviza opoziția iraniană, dar riscă să întindă și mai mult frontul regional. „Dacă iranienii percep această inițiativă ca pe o încercare de a fragmenta țara, vor reacționa dur și vor întări poziția regimului”, explică Sadjadpour.
Reacția oficială și poziția Kurdistanului irakian: neutralitate și rezervă
Autoritățile din Kurdistanul irakian s-au distanțat clar de planurile de intervenție. Viceprim-ministrul regiunii, Qubad Talabani, a declarat că teritoriul kurd irakian va rămâne neutru în conflict, subliniind că „regiunea nu va fi folosită ca teren de război împotriva altor state”. În ciuda faptului că în Kurdistanul irakian există o comunitate kurdă semnificativă, liderii regionali au adăugat că nu vor permite utilizarea teritoriului în conflicte externe.
Cu toate acestea, există tensiuni în rândul adepților kurzi, unii dintre ei exprimând dorința de a participa la o ofensivă împotriva Teheranului. Un oficial kurd din Iran a afirmat că mulți presupusi aliați internaționali sunt pregătiți pentru o acțiune terestră, cu sprijin american și israelian, adăugând că „avem o șansă mare”, chiar dacă planul încă nu a fost pus în aplicare. Numele dat operațiunii, „Zhina”, este un omagiu adus tinerei kurde Mahsa Amini, a cărei moarte a declanșat ani de proteste în Iran.
Reacției regionale și reacția Iranului
De la asasinarea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, în cadrul unui atac asupra sistemului de securitate din nord-vestul țării, Teheranul nu a rămas pasiv. În același timp, Gărzile Revoluției Islamice, conduse de IRGC, au lansat atacuri și au relocat trupe suplimentare în regiune, acționând pentru consolidarea controlului asupra frontierei dintre Iran și Irak.
Kurzii din Iran, care reprezintă între 6 și 10 la sută din aproape 93 de milioane de locuitori, dețin arme și au o relație complicată cu statul central. Ei sunt, în mare parte, singurii care pot opune rezistență armată oficială regimului, motiv pentru care sunt priviți cu suspiciune de autoritățile de la Teheran.
Reflexii geopolitice și temeri de escaladare
Unii experți consideră că această strategie, lansată de Israel și susținută de Washington, ar putea avea efecte devastatoare asupra stabilității regionale. Ben Rhodes, fost oficial de securitate națională al SUA, a numit această inițiativă „o idee teribilă”, avertizând că poate genera un conflict civil sectar și o criză mai largă.
De partea cealaltă, opoziția iraniană și grupările kurde din interiorul și exteriorul Iranului au reacționat cu rezerve. Lideri kurzi din Irak și membri ai opoziției iraniene insistă asupra faptului că regiunea Kurdistanului irakian va păstra neutralitatea și nu va fi folosită drept teren de război.
Din zona de război, criticii planului în care se implică Statele Unite și Israelul atrag atenția că, oricât de tentantă ar părea, o astfel de ofensivă riscă să devină un catalizator pentru un conflict pe scară largă. În timp ce o parte a comunității internaționale trage semnalul de alarmă, întrebarea dacă această joacă cu focul va aduce beneficii sau va declanșa o criză de proporții, rămâne deschisă.
În miezul acestor tensiuni, perspectiva unei zone de destabilizare mai profundă păstrează întregul Orient Mijlociu pe marginea unui nou conflict major, cu toate consecințelele pe care le implică pentru întreaga regiune.
