Trump la Forumul Economic Mondial: Afirmatii controversate despre NATO și Groenlanda
Discursul președintelui Donald Trump, susținut miercuri la Forumul Economic Mondial din Elveția, a stârnit o amplă reacție internațională, având la bază o serie de afirmații discutabile referitoare la NATO și Groenlanda. Asemănător altor apariții publice, Trump a folosit ocazia pentru a lansa declarații care contravin realității, subliniind, printre altele, faptul că SUA nu ar fi beneficiat de relația cu NATO.
„Ceea ce am obținut din NATO este nimic, în afară de protejarea Europei de Uniunea Sovietică și acum de Rusia”, a afirmat Trump, adăugând că „am ajutat Europa ani de zile și nu am obținut nimic”. Această viziune asupra alianței transatlantice este nu doar eronată, ci ignoră rolul esențial pe care NATO l-a avut în apărarea intereselor americane în întreaga lume. De exemplu, alianța a invocat pentru prima și, până acum, singura dată, articolul 5 după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, când statele membre s-au alăturat eforturilor de combatere a extremismului în Afganistan.
SUA a reprezentat o proporție semnificativă din bugetul de apărare al NATO, având în vedere că, în 2024, cheltuielile pentru apărare din Statele Unite reprezentau aproximativ 63% din totalul cheltuielilor NATO. Trump, însă, a susținut că „până am venit eu, SUA plăteau aproape 100% din NATO”, o afirmație ce nu se susține în fața datelor furnizate de NATO.
Confuzii geostrategice legate de Groenlanda
Pe lângă afirmațiile controversate despre NATO, Trump a stârnit revoltă și prin observațiile sale despre Groenlanda. În discurs, președintele a confundat Groenlanda cu Islanda, referindu-se la teritoriu ca la „un colț de gheață” și susținând că „este greu de considerat pământ” în contextul unei posibile achiziții de către Statele Unite. Această abordare caricaturală a ignorat complet existența a peste 56,000 de locuitori ai Groenlandei, care, conform unor sondaje, se opun ferm oricărei încercări de anexare.
În cadrul discursului, Trump a evocată chiar istoria militară a SUA în Groenlanda în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, lamentându-se că „după război, i-am dat Groenlanda înapoi Danemarcei”. Totuși, acest argument este complet eronat, întrucât Groenlanda nu a fost niciodată o proprietate americană de care să se renunțe. Acordul din 1941, care permitea SUA să construiască baze militare, subliniază clar că Danemarca își păstrează suveranitatea asupra teritoriului.
Reacții internaționale și consecințe diplomatice
Întreaga tiradă a lui Trump a generat reacții variate, atât în rândul politicienilor, cât și al experților în relații internaționale. Mulți au subliniat faptul că erorile de fapt din discursul președintelui ar putea submina încrederea în alianțele strategice pe care SUA le-a construit de-a lungul decadelor.
NATO s-a dovedit a fi o platformă esențială pentru securitatea globală, iar în contextul actual, când provocările de securitate se diversifică, mesajele contradictorii pot avea efecte negative asupra cooperării internaționale. De asemenea, aprecierea greșită a importanței Groenlandei și a populației sale nu face decât să amplifice tensiunile dintre SUA și Danemarca, precum și să pună în discuție competențele președintelui în gestionarea aspectelor delicate ale politicii externe.
Într-o lume interconectată, discuțiile despre alianțe și teritorii nu pot fi reduse la afirmații simpliste sau confuzii. Președintele Trump, prin abordarea sa, ridică întrebări fundamentale despre respectul pentru suveranitate și despre modul în care se construiesc relațiile internaționale. Aceste subiecte, la rândul lor, vor continua să fie în centrul atenției în peisajul politic actual.
