Președintele Donald Trump a luat vineri o poziție surprinzătoare, declarând că autoritățile americane ar putea impune tarife vamale țărilor „care nu sunt de acord” cu preluarea controlului asupra Groenlandei, insula vastă din nordul Atlanticului și un teritoriu cu importanță strategică și resurse naturale considerabile. Comentariile sale au fost făcute în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, iar declarația a stârnit deja controverse și speculații despre intențiile administrației americane în regiunea Arcticii.
Donald Trump și planul de a “prelua” Groenlanda
În ultimele luni, speculațiile privind interesul Statelor Unite pentru Groenlanda au fost tot mai intense. Cu toate că unele informații au fost dezmințite oficial, relațiile dintre SUA și Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, par să fi fost marcate de o creștere a interesului Washingtonului pentru această insulă strategică. Trump a declarat vineri: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională. Așadar, s-ar putea să fac asta”, făcând referire la posibilitatea de a exercita presiuni economice asupra țărilor care i-ar putea opune rezistență.
Deși oficialii din administrație au evitat încă de luni să confirme intenția unor acțiuni concrete, această declarație a fost percepută aproape ca o amenințare indirectă. Se știe că Groenlanda are resurse uriașe de mineral, dar și potențial pentru dezvoltarea energiei eoliene și solar, toate într-un motaj de război geopolitic pentru controlul regiuni extrem de vulnerabile și bogate în resurse naturale.
Context geopolitic: între rivalități și interese strategice
De-a lungul anilor, interesul mare pentru Groenlanda a fost alimentar de rivalitatea crescândă dintre marile puteri. În ultimii ani, Rusia, China și Statele Unite au fost tot mai active în regiunea Arcticii, explorând resursele și dezvoltând infrastructură pentru a-și extinde influența. Insula, situată în apropierea strâmtorii Nares, are o poziție geopoliticală deosebit de importantă, fiind un punct cheie pentru comunicațiile maritime și pentru eventualitatea unor rute alternative de navigație.
De altfel, președintele Donald Trump și-a exprimat de mai multe ori interesul pentru Groenlanda, ce pare să fie motivat nu doar de interese economice, ci și de dorința de a-și consolida poziția în Arctic, o zonă tot mai disputată. În iunie 2019, chiar a fost surprins de anunțul despre intenția de a face o vizită pe insulă, plan abandonat ulterior pentru motive neclare.
Reacții internaționale și posibile consecințe
Declarația lui Trump a atras imediat reacții din partea Danemarcei, care a respins ferm orice idee legată de cedarea Groenlandei către alte state. Premierul danez a subliniat că insula este partea integrantă a domeniului internațional, iar orice tentativă de a o „prelua” impune respectarea suveranității cetățenilor și autorităților locale.
Specialiștii în geopolitică atrag atenția asupra riscurilor unor astfel de declarații, argumentând că o astfel de abordare a tensiona relațiile cu aliați tradiționali și poate destabiliza un echilibru fragil în regiunea Arcticii, unde interesele există atât din partea Occidentului, cât și din partea Rusiei și Chinei. Deși oficialii americani nu au anunțat încă măsuri concrete, tensiunile pot escalada dacă apar inițiative de presiune economică sau diplomatică.
Pentru moment, rămâne de văzut dacă afirmațiile din această săptămână vor conduce la o inițiativă reală sau dacă vor rămâne doar o declarație de intenție menită să atragă atenția asupra interesului SUA pentru una dintre cele mai păzite și frapant de valoroase regiuni ale lumii. În orice caz, regiunea Arcticii continuă să fie un punct fierbinte pe harta geopolitică globală, iar interesul pentru Groenlanda pare să fie departe de a fi stins.
