Trei ani de controverse legate de o troiță legionară amplasată ilegal în Buftea
O troiță cu simboluri legionare, amplasată de ani de zile la intersecția străzilor Mărășești și Abator din Buftea, continuă să fie subiect de examine juridică și morală, după ce anchetele dezvăluie conexiuni controversate legate de terenul și organizația care a administrat monumentul. Instalată inițial în 2014, troița reprezintă un fragment al istoriei și ideologiei extremiste care a marcat România interbelică, însă în spatele acestui simbol stă un exact și complicat context local și politic.
Originea și atribuirile terenului concesionat
În 2014, Primăria Buftea a concesionat un teren din domeniul public unei asociații cu nume încărcat de semnificație – „Dumnezeu, Neam și Țară”. Contractul semnat cu această organizație prevedea dreptul de folosință gratuit, valabil pe toată durata existenței troiței și fără alte obligații financiare. La acea vreme, terenul fusese atribuit doar câteva luni după înființarea asociației, iar în acte se specifica clar că destinatia era strict legată de amplasarea monumentului.
Ce face cazul mai interesant este implicarea directă a familiei edilului local. Vicepreședință și membru fondator al asociației a fost Margareta Pistol, sora primarului Gheorghe Pistol, fapt evidențiat de documentele consultate de jurnaliștii specializați. Aceasta deschide o discuție despre legitimitatea și transparența procesului de concesiune, mai ales în contextul unei organizații despre care se știe că a avut legături cu ideologii extremiste.
Construirea și modificările contextului legal
Conform contractului inițial, troița urma să fie ridicată în termen de un an de la acordarea terenului, însă acest termen nu a fost respectat. În 2017, concesiunea a fost prelungită pentru încă patru ani, iar construcția monumentului a continuat, cu simboluri ale Gării de Fier, armata paramilitară a Mișcării Legionare. În mod surprinzător, în perioada pandemiei, troița a devenit centrul unui amplu proiect de extindere, fiind construită o structură din lemn pe un teren al statului, fără autorizație, după cum a fost semnalat de un consilier local USR.
Această extindere a inclus afișuri cu „Rugăciunea Căpitanului”, scrisă atribuit liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu, și fotografii ale mai multor activiști legionari, sporind astfel controversele despre natura și scopul monumentului. După sesizarea publică și intervenția autorităților, construcția ilegală a fost demolată, iar terenul a fost dezmembrat cadastral, însă problemele legate de legalitate și adeziune ideologică nu au fost pe deplin rezolvate.
După demolare și implicații penale
Ulterior, terenul a fost concesionat unei alte organizații cu nume similar, „Dumnezeu, Popor și Țară”, condusă de Adrian Grigoriu, cunoscut ca fiind un simpatizant al Mișcării Legionare. Parchetul din Buftea a fost sesizat de un alt consilier local, iar cazul este încă în cercetare, având în vedere impactul simbolurilor și potențiala promovare a ideologiilor extremiste.
În timp ce procesul legal continuă, autoritățile trebuie să decidă dacă și cum va fi gestionată această simbolistică încărcată de istorie. Cazul Tedra a readus în lumina reflectoarelor dezbateri cu privire la intoleranță, memoria națională și limitele libertății de expresie. Până în prezent, anchetele și acțiunile judiciare vor decide dacă troița va rămâne ca monument al trecutului sau va fi eliminată pentru a evita promovarea simbolurilor extremiste în spațiul public.
Cu toate că situația pare departe de a fi încheiată, aceasta ne amintește de complexitatea gestionării simbolurilor istorice și de responsabilitatea autorităților în prevenirea oricăror forme de extremism. Procesul de clarificare continuă, iar comunitatea locală și societatea civilă așteaptă să vadă cum vor fi gestionate aceste probleme în viitorul apropiat.
