Pentru cei cu trăsături compulsive, incertitudinea privind viitorul este o provocare cotidiană, nu doar un obstacol teoretic
Persoanele care prezintă trăsături compulsive, adesea asociate cu tulburări precum OCD, dependențe sau tulburări alimentare, nu sunt singurele care se luptă cu comportamente repetitive. Cercetările recente arată că aceste tendințe sunt mai răspândite în populație decât s-a crezut până acum, iar impactul lor asupra modului în care oamenii iau decizii devine din ce în ce mai clar. La King’s College London, un studiu a explorat modul în care aceste trăsături pot influența alegerile pe termen lung și stilul de a gândi în situații variate, concluzia fiind că incertitudinea legată de rezultat joacă un rol esențial.
Incertitudinea și teama de a planifica pe termen lung
Rezultatele cercetării arată o corelație între intensitatea trăsăturilor compulsive și tendința de a evita planificarea pentru viitor. Participanții au fost invitați să joace un joc online, menit să evalueze preferințele decizionale și nivelul de încredere în propriile alegeri. La final, s-a observat că cei cu tendințe compulsive preferă comportamente repetitive, automate, chiar dacă acestea nu le aduc beneficii pe termen lung. Mai mult, aceiași indivizi sunt mai nesiguri atunci când trebuie să anticipeze consecințele deciziilor lor, ceea ce îi face să acorde mai multă importanță obiceiurilor, în detrimentul strategiei.
„Am descoperit că persoanele cu mai multe trăsături compulsive se bazează pe obiceiuri nu pentru că nu pot planifica, ci pentru că sunt mai puțin sigure de modul în care se vor desfășura acțiunile lor. Acest lucru oferă o explicație mai precisă pentru tipare observate de ani de zile”, explică autoarea principală a studiului, Sirichat Sookud.
Un exemplu cotidian ilustrează această distincție: după o zi lungă de muncă, mulți aleg convenabil o pizza congelată, fără a se gândi prea mult la efectele pe termen lung. În schimb, o decizie mai sănătoasă, precum prepararea unei salate, cere o analiză mai profundă a consecințelor, dar este mai dificil de urmat atunci când mintea devine obosită sau nesigură. Cercetătorii spun că această preferință pentru soluții rapide și automate nu înseamnă neapărat lipsă de intenție, ci o încercare de a compensa incertitudinea și anxietatea legate de viitor.
Deciziile automate versus cele planificate: ce spun modele matematice?
Pentru că înțelegerea deciziilor umane stă din ce în ce mai mult în explicațiile oferite de modelele matematice, cercetătorii au comparat alegerile participanților din joc cu două tipuri de modele: unul bazat pe planificare (modelul “bazat pe scop”) și altul pe comportamente obișnuite, automate. Aceasta a permis estimarea nivelului de certitudine cu care fiecare individ anticipează rezultatele deciziilor sale.
Rezultatele au confirmat o ipoteză clară: persoanele mai afectate de trăsăturile compulsive preferă să se bazeze pe obiceiuri, pentru că sunt mai nesigure în privința viitorului. Acest fenomen poate fi ilustrat prin decizii simple, cum ar fi alegerea alimentelor. La finalul zilei, mulți aleg rapid și simplu „din instinct”, precum pizza congelată, chiar dacă știu că o opțiune sănătoasă ar fi mai benefică pentru sănătate pe termen lung. Cei mai nesiguri în privința rezultatelor lor tind să se bazeze pe ce au făcut anterior, mai degrabă decât pe planuri de viitor sau analiză aprofundată.
Pentru a explica aceste mecanisme, cercetătorii au utilizat jocuri psihologice care implică incertitudine, precum “two-step task”. Participanții trebuiau să decidă ce bile să folosească pentru a-i lovi pe extratereștri, competiție în care trebuie să observe schimbările din distribuția bilelor și să anticipeze dacă un proiectil poate exploda înainte de a atinge ținta. Aceste exerciții simple, darprofunde, evidențiază modul în care oamenii reactă diferit la incertitudine și cum această variabilitate influențează deciziile zilnice.
„Deși procesul pare complicat, facem astfel de planificări orientate spre viitor în fiecare zi, iar tocmai de aceea pot fi măsurate relativ ușor printr-un joc”, explică Toby Wise, expert implicat în studiu. Noile date oferă o perspectivă clară asupra faptului că evitarea planificării pe termen lung nu este neapărat o problemă de incapacitate, ci mai degrabă un mecanism de adaptare la un nivel crescut de nesiguranță. În lumea tot mai volatilă în care trăim, această înțelegere a preferinței pentru obiceiuri și reacții automate devine crucială pentru dezvoltarea unor strategii de intervenție, mai ales pentru persoanele cu tendințe compulsive.
Pe termen lung, cercetările sugerează că înțelegerea acestor mecanisme ar putea sprijini dezvoltarea de terapii personalizate, adaptate pentru a reduce anxietatea legată de incertitudine și pentru a ajuta individul să adopte decizii mai conștiente și planificate. Într-o societate în continuă schimbare, claritatea asupra modului în care interpretăm și reacționăm la riscuri este cheia pentru a construi un viitor mai sigur și mai sănătos.
