Corupția se accentuează la nivel global, chiar și în țările considerate democrații consolidate, conform ultimului Raport al Indicele de Percepție a Corupției (IPC) pentru anul 2025, publicat marți de Transparency International. În timp ce unele națiuni reușesc să-și mențină dinamica de reducere a fenomenului, indicatorii arată o deteriorare a încrederii în instituțiile publice și o amplificare a riscului de activități ilegale în sfera politicii, justiției și economiei.
### România, mult peste media democrațiilor fragile
Conform datelor actualizate, România înregistrează un scor de 45 de puncte, situându-se sub media democrațiilor fragile, care se ridică la 47 de puncte. Acest lucru plasează țara într-o zonă de risc crescut, unde corupția continuă să fie o problemă acută, afectând în egală măsură percepția cetățenilor și stabilitatea instituțională. Reprezentanții Transparency International atrag atenția că acest rezultat indică nevoia de reforme profunde și de o implicare mai eficientă a statului în combaterea fenomenului.
„Numărul corupției în România rămâne peste media europeană, iar această situație amenință atât credibilitatea instituțiilor, cât și șansele de dezvoltare durabilă,” explică un reprezentant al organizației. Este a patra oară consecutiv când scorul României se menține în zona de risc, ceea ce evidențiază dificultățile persistente în implementarea unor măsuri eficiente împotriva corupției. În contextul european, doar câteva state se află într-o situație mai precară, consolidând imaginea unei națiuni în care transparența și integritatea sunt încă departe de a fi pe deplin asigurate.
### Declinul leadershipului și instabilitatea politic-economică
Una dintre principalele explicații ale scăderii scorului la nivel global o reprezintă un declin general al leadershipului. Liderii politici din întreaga lume sunt acuzati, din ce în ce mai des, de implicare în acte de corupție sau de încurajare a unor practici ilegale pentru propriile interese. În plus, instabilitatea politică, crizele economice și conflictele sociale sporește vulnerabilitatea sistemelor democratice, facilitând accesul corupției în nivelele cele mai înalte.
Transparency International susține că în ultimii ani, lipsa unei voințe politice clare și a unor reforme riguroase a permis perpetuarea unor practici corupte. În multe cazuri, instituțiile de control au fost slab sau total neimplicate, ceea ce a permis un mediu favorabil favorizării intereselor personale în detrimentul cetățenilor. În același timp, percepția publicului față de corupție a crescut, iar încrederea în autorități s-a redus semnificativ.
### Provocări și perspective pentru România
Rezultatele IPC 2025 arată că, pentru România, combaterea corupției reprezintă o misiune prioritară. Deși au existat pași concreți spre reforme, progresul rămâne lent, iarăși și iarăși, lipsește o strategie clară de eliminare a fenomenului. La nivel național, specialiștii avertizează că este esențial ca structurile de control și justiție să fie complet independente și dedicate luptei anticorupție. În același timp, implicarea comunităților și transparența decizională trebuie să devină norme de bază ale politicilor publice.
Între timp, Bruxelles-ul și organismele europene continuă să monitorizeze cu atenție evoluția României, insistent solicitând măsuri concrete pentru întărirea statului de drept. În absența unor reforme reale, situația riscă să se înrăutățească, iar oportunitățile de dezvoltare ale țării să fie subminate de acest flagel.
Perspectiva generală nu este lipsită de speranță, însă. Mulți experți consideră că, în contextul global, conștientizarea crescândă privind impactul corupției și începerea unor reforme radicale pot schimba traiectoria situației. Însă, pentru această schimbare să fie durabilă, trebuie să se manifeste o voință politică fermă și un angajament real în combaterea acestui fenomen ce afectează până și cele mai avansate democrații.
