Examenul de titularizare, considerat mult timp piatra de temelie a carierei didactice în România, ar putea fi în curând o relicvă a trecutului. Sistemul actual, care oferă stabilitate pe post după promovarea unui examen, nu mai corespunde recomandărilor internaționale și nici nevoilor de formare ale elevilor. Doi profesori din țară, Doru Căstăian și Vali Neagu, explică de ce și cum ar trebui regândit întregul proces.
Cum funcționează titularizarea
Titularizarea este concursul național prin care profesorii obțin un post permanent în învățământul preuniversitar de stat. Odată promovat, cadrul didactic nu mai trebuie să participe anual la concursuri și beneficiază de o stabilitate profesională importantă.
Examenul constă într-o inspecție la clasă și o probă scrisă de patru ore, care evaluează cunoștințele de specialitate și didactica. Nota minimă pentru titularizare este 7 la ambele probe. Profesorii care obțin între 5 și 7 devin suplinitori.
Stabilitate versus plafonare
Doru Căstăian, profesor de științe sociale, consideră că stabilitatea oferită de titularizare are și dezavantaje. Lipsa presiunii, spune el, poate duce la plafonare, la lipsa dorinței de a evolua.
Un alt punct criticat este rigiditatea mecanismului. Căstăian subliniază dificultatea profesorilor cu vocație de a intra în sistem, chiar dacă au rezultate bune. Un exemplu concret este faptul că un profesor care ia 10 într-un an în care nu există posturi disponibile nu se poate titulariza, în timp ce un profesor cu nota 7 sau 8 se poate titulariza dacă există posturi.
Un alt viciu fundamental al sistemului actual, în opinia lui Căstăian, este că examenul reflectă mai degrabă cunoștințe, nu competențe. Examenul nu verifică modul în care profesorii aplică cunoștințele în clasă, iar inspecțiile la clasă nu sunt un indicator viabil al competenței reale.
Recomandări pentru un nou sistem
Vali Neagu, profesoară de Limba și Literatura Română, subliniază că examenul actual evaluează memoria, capacitatea de sinteză teoretică și rezistența la stres, dar nu și abilitățile de comunicare, managementul clasei sau relația cu elevii și părinții. Un profesor bun, consideră ea, este cel care produce învățare reală.
Neagu propune evaluări periodice axate pe competențe și adaptabilitate, care să verifice dacă profesorii folosesc metode moderne, adaptate elevilor. Un astfel de sistem, apreciază ea, ar încuraja dezvoltarea profesională continuă și responsabilitatea față de calitatea educației. Neagu este de părere că titularizarea ar trebui reformată, cu reducerea ponderii probei scrise, introducerea unui stagiu practic evaluat serios și corelarea examenului cu posturi reale.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a recomandat înlocuirea examenului de titularizare cu un sistem de evaluări periodice pentru recertificare, care să vizeze standardele minime de competență ale cadrelor didactice active. Fostul ministru al Educației, Daniel David, a propus un „examen național de licențiere în învățământ”, urmat de concursuri pentru posturile disponibile, organizate de școli.
Sursa: Adevărul
