Studiu recent arată că peste jumătate dintre postările despre sănătatea mintală distribuite pe rețelele sociale conțin informații eronate

Pericolul dezinformării asupra sănătății mintale pe social media

Rețelele sociale au devenit o sursă majoră de informare pentru milioane de români. În ultimii ani, tot mai mulți utilizatori se bazează pe conținut digital pentru a înțelege diferite aspecte ale sănătății mintale. Cu toate acestea, cercetările indică faptul că peste 50% dintre aceste postări conțin informații eronate, fie din lipsă de verificare, fie intenționat.

„Dezinformarea în domeniul sănătății mintale poate duce oamenii pe trasee greșite, influențându-le modul în care percep și gestionează propriile probleme,” afirmă psihologii. În cazul subiectelor sensibile precum ADHD sau autism, răspândirea unor mituri sau informații false poate avea consecințe grave asupra integrității și tratamentului persoanelor afectate.

Rolul TikTok în amplificarea dezinformării

Topul platformelor unde răspândirea de informații false este cel mai frecvent a fost condus de TikTok. Studiul relevă că pe această platformă există cele mai ridicate niveluri de dezinformare despre sănătatea mintală, în special în ceea ce privește autismul și ADHD.

Motivul principal pare a fi natura conținutului și modul de distribuție rapidă. Videoclipurile scurte, adesea necontrolate, adoptă formulări simple și convingătoare, dar care pot fi complet eronate. Anumiți creatori de conținut nu sunt specialiști în domeniu, dar influențează masiv publicul tânăr, vulnerabil în fața informațiilor nevalidate.

Specialiștii avertizează că astfel de informații pot duce la stigmatizarea persoanelor cu afecțiuni mintale sau pot provoca confuzie în rândul părinților și adulților care caută soluții pentru problemele lor. În plus, aceste informații false pot întârzia accesul la tratamentele eficiente și pot alimenta stereotipurile negative despre tulburările de spectru autist sau ADHD.

Un reprezentant al unei asociații pentru sănătate mintală afirmă că autoritățile și actorii din mediul digital trebuie să își asume responsabilitatea în moderarea conținutului distribuit online. În plus, educația digitală a utilizatorilor devine esențială pentru a-i ajuta să discernă veridicitatea informațiilor.

La nivel global, autoritățile și specialiștii avertizează asupra riscurilor pe termen lung ale acestei situații, mai ales pentru segmentul de populație tânără, vulnerabilizat de conținuturile false răspândite fără control. În România, campaniile de conștientizare și educație în domeniul sănătății mintale încep să fie promovate, dar problemele persistă din cauza lipsei unei strategii coerente la nivel național.

Pe piața digitală, majoritatea platformelor fac eforturi pentru a combate dezinformarea, însă rezultatele rămân limitate dacă nu există o implicare mai pronunțată a autorilor de conținut și a utilizatorilor.

Potrivit studiului, specialiștii recomandă crearea de ghiduri și resurse oficiale care să ofere informații corecte despre sănătatea mintală, precum și colaborarea între platforme și experți pentru verificarea conținutului distribuit. Începând cu 1 februarie 2023, România va lansa o campanie națională de conștientizare privind riscurile dezinformării în domeniul sănătății mintale.