Conform Playtech.ro: Frica de „ambulanța neagră” a paralizat Serviciul de Ambulanță Dej
Un val de panică, alimentat de zvonuri propagate pe rețelele de socializare, a perturbat grav activitatea Serviciului de Ambulanță din Dej. Un clip viral, presupus a ilustra o „ambulanță neagră” implicată în activități ilicite, a determinat multiple apeluri false și o mobilizare inutilă de resurse, afectând capacitatea de intervenție în cazuri reale. Directorul Serviciului de Ambulanță Județean Cluj, Horia Simu, a declarat că aproximativ 12-13 pacienți critici au avut de suferit din cauza acestei situații. „Acei 12-13 pacienți critici o să aibă întârzieri sau o să fie transferați pe alte mașini. Vă dați seama că era vârful de lance acolo, în Dej”, a explicat Simu.
Declarații oficiale: „Informația nu are nicio bază reală”
Poliția a intervenit ferm pentru a demonta zvonurile care au stat la baza incidentelor. Purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, Iulian Timșa, a declarat categoric că povestea „ambulanței negre” este falsă și că în România nu au fost înregistrate astfel de cazuri. „În România nu sunt și nu au fost înregistrate astfel de cazuri. Ambulanțele sunt folosite pentru a salva vieți. O informație poate provoca panică și teamă”, a subliniat Timșa. Oficialii au subliniat rolul esențial al ambulanțelor în salvarea de vieți și au avertizat asupra pericolelor pe care le implică răspândirea de informații false.
„Ambulanța neagră”, un mit cu rădăcini adânci în Estul Europei
Teoria conspirației despre „ambulanța neagră” nu este un fenomen recent, apărut odată cu TikTok. Legenda are o istorie de câteva decenii în Europa de Est, circulând sub diverse forme încă din perioada comunistă. Variantele inițiale vorbeau despre o mașină Volga neagră care răpea oameni, transformându-se ulterior în mitul unei ambulanțe folosite pentru traficul de organe, în special implicând copii. Sociologul Dan Petre a explicat că este vorba despre o „teorie clasică a conspirației”, care se manifestă ciclic, având perioade de intensificare.
Acest tip de zvon a provocat incidente și în trecut în România. Un caz notabil a avut loc în iulie 2018, la București, unde scriitoarea Doina Popescu-Brăila a fost agresată în zona Gării de Nord, fiind suspectată fără dovezi că ar răpi copii. Viteza de propagare a acestor informații a crescut exponențial odată cu apariția platformelor online. Un zvon care în trecut se răspândea lent, din gură în gură, poate ajunge astăzi la mii sau chiar milioane de utilizatori într-un timp foarte scurt prin intermediul rețelelor sociale.
Pericolul informațiilor virale: popularitate nu înseamnă veridicitate
Cazul de la Cluj evidențiază un risc major al rețelelor sociale: confuzia dintre popularitatea unei informații și veridicitatea ei. Un număr mare de vizualizări, distribuiri sau comentarii nu garantează că informația este corectă. Pericolul crește atunci când mesajul declanșează emoții puternice, precum frica de a pierde copiii. Utilizatorii pot distribui imediat astfel de avertismente, din dorința de a-i proteja pe ceilalți, fără a verifica sursa sau a căuta confirmări oficiale. Ministerul Afacerilor Interne a avertizat că unele informații false pot fi însoțite de imagini sau videoclipuri generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Sursa: Playtech.ro
