Conform Libertatea: Fluviul Tibru, inima simbolică a Romei, se confruntă cu o secetă severă, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani în prima parte a lunii august. Albiile fluviale europene, inclusiv cele ale Rinului și Loarei, se retrag alarmant, iar Tibru nu face excepție.
Potrivit datelor oficiale publicate de Asociația Națională a Consorțiilor pentru Gestionarea și Protecția Teritoriului și a Apelor de Irigație din Italia (ANBI), nivelul hidrometric al Tibrului nu a mai fost atât de scăzut din 2011. În această vară, fluviul a înregistrat o medie de aproximativ 15 centimetri sub nivelul obișnuit pentru luna august în perioada 2011-2020.
Pe 6 august, cota hidrometrică a Tibrului a scăzut periculos la 4,88 metri, foarte aproape de minimul istoric de 4,85 metri înregistrat în august 2011. Reprezentanții ANBI avertizează că aceste cifre confirmă presiunea enormă exercitată de schimbările climatice asupra resurselor de apă din regiunea Romei.
Tropicalizarea climatului afectează Roma
Problemele cauzate de scăderea nivelului Tibrului sunt amplificate de valul de căldură extremă care a plasat capitala Italiei sub cod roșu de caniculă. Pe lângă temperaturile diurne sufocante, specialiștii au semnalat o creștere a nopților „super-tropicale”, în care temperaturile minime nu coboară sub 25°C.
Roma a înregistrat deja 18 astfel de nopți, care afectează grav capacitatea de recuperare a organismului uman și accelerează procesul de evaporare a apei din bazinul hidrografic al Tibrului. ANBI a realizat o comparație alarmantă între situația din acest an și cea din vara anului 2025. În 2025, deși temperaturile diurne ajungeau frecvent la 40°C, valorile nocturne coborau sub 20°C, înregistrându-se 101 nopți tropicale pe parcursul întregului an. În prezent, diferențele dintre zi și noapte s-au redus considerabil, iar lipsa răcorii nocturne agravează efectele secetei asupra cursurilor de apă.
Situația Tibrului, alături de cea a Dunării, întărește avertismentele climatologilor privind una dintre cele mai extinse secete hidrologice din istoria recentă a Europei. Impactul se resimte deja asupra infrastructurii, producției de energie și biodiversității continentale.
Sursa: Libertatea
