Thuma, condamnat pentru corupție, solicită majorarea fondurilor pentru Ilfov cu 500% față de 2025, invocând modelul Oradea

Președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, a lansat o critică acerbă asupra proiectului de buget pentru anul 2026, solicitând majorarea fondurilor alocate județului cu până la 500%. Decizia sa nu vine doar dintr-o dorință de a obține mai multe resurse, ci dintr-o percepție clară a dezechilibrului structural între taxele plătite de ilfoveni și banii care, în final, ajung în comunitate. În acest context, Thuma nu se ferește să folosească declarațiile din trecut ale colegului său de la conducerea PNL, Ilie Bolojan, pentru a argumenta necesitatea unei redistribuiri mai echitabile a resurselor fiscale, în special a cotelor defalcate din impozitul pe venit.

Disputa despre bugetul de stat pentru 2026 scoate în evidență nu doar diferențele financiare, ci și tensiunile administrative între București și județul satelit. În timp ce capitala are un mecanism fiscal bine definit, Ilfov se confruntă cu o realitate diferită, în care veniturile generate de navetiștii care locuiesc în județ, dar muncesc în oraș, sunt aproape „confiscate” de bugetul central sau de Primăria Generală a Bucureștiului. Președintele CJ Ilfov acuză actualul sistem fiscal că nu reflectă realitatea economică a comunității locale și solicită reguli mai flexibile pentru a echilibra această distribuție.

Unul dintre cele mai aprinse puncte ale discuției îl constituie suma de peste un miliard de lei, aşteptată anual din veniturile navetiștilor. În analiza sa financiară, Hubert Thuma susține că, din salariul mediu brut înregistrat în Capitală – 11.928 de lei – rezultă impozite de circa 775 de lei lunar, înmulțite cu peste 127.000 de angajați ilfoveni care lucrează în București. Astfel, anual, acești bani s-ar întoarce fie în bugetul Capitalei, fie în sectoare, în timp ce primăriile din Ilfov trebuie să gestioneze poveri financiare pentru servicii publice, precum educație, infrastructură și utilități, pentru aceiași contribuabili.

Thuma amintește că, în 2025, județul a primit doar 100 de milioane de lei din cotele defalcate, deși legea prevede o repartizare de 1,5% din impozitul pe venit pentru Primăria Generală. În cele din urmă, solicitarea sa vizează crearea unui buget unic regional, o măsură de suplinire temporară în contextul încă neîncheiatei reorganizări administrative. În opinia sa, proporționalitatea ar trebui să fie de cel puțin cinci ori mai mare pentru Ilfov, pentru a putea asigura funcționalitatea și dezvoltarea unei zone atât de critice pentru traficul și infrastructura bucureșteană.

Pentru a întări argumentele, Thuma recurge la citațiile fostului primar al Oradiei, Ilie Bolojan, pentru a susține autonomia locală și resursele suficiente pentru administrațiile din cadrul comunităților. „Nu ne dorim ca sumele produse în comunitățile noastre să fie „confiscate” de bugetul central și nu vrem să avem mai puțină autonomie locală”, a declarat el. În plus, avertizează ce se va întâmpla dacă situația nu se va schimba: traficul infernal, problemele de gestionare a deșeurilor și ineficiența generalizată vor deveni tot mai acute dacă Ilfovul nu va primi resurse corespunzătoare.

Contextul acestui discurs devine cu atât mai complicat în condițiile în care județul se confruntă cu nu mai puțin de câteva cazuri răsunătoare de corupție, precum cel din Otopeni, unde primarul este acuzat că a furat din fondurile destinate canalizării aproape 7 milioane de euro. În plus, Hubert Thuma însuși a fost condamnat definitiv pentru fapte de corupție și a primit o pedeapsă cu suspendare, ceea ce păstrează un aer de ambiguitate în rândul criticilor, dar și potențial pentru transformări în viitorul apropiat.

Solicitarea sa pentru majorarea fondurilor este, într-un sens mai larg, o manifestare a dorinței de a obține mai multă autonomie, dar și un semnal de alarmă pentru modul în care administrațiile locale din județul Ilfov trebuie să câștige mai multă transparență și sprijin pentru a face față provocărilor concrete ale unei zone în plină expansiune. Deocamdată, însă, discuțiile continuă, iar perspectiva implementării unui buget metropolitan, echitabil și proporțional, rămâne un obiectiv ambițios, dar încă în faza de dezbatere serioasă.

Gabriel Popa

Autor

Lasa un comentariu