Criza termică din București se adâncește, pese toate promisiunile de reluare a alimentării în parametri normali. Conform ultimelor date, situația este departe de a fi stabilizată, iar întârzierea în modernizarea rețelelor de distribuție și suprasolicitarea sistemului în perioadele de ger extrem au aggravate deja problemele. În timp ce temperaturile minime nocturne ating -13 grade Celsius, milioane de bucureșteni se confruntă cu o reducere semnificativă a fluxului de apă caldă și căldură, mai ales în zonele de est ale orașului.
Rețele în colaps: presiune insuficientă afectează principalele sectoare
Datele indică o situație critică în sectorul energetic al Capitalei, cu deficiențe majore de presiune pe magistralele conectate la CET București Sud. În aceste condiții, o parte importantă a locuințelor din Sectorul 2 și Sectorul 3 resimt efectele lipsei de apă caldă și căldură, în special în cartierele Colentina, Pantelimon sau Titan. Zone importante precum Șoseaua Iancului, Delfinul sau Dristor sunt de asemenea grav afectate, fiind nevoie de intervenții de urgență pentru redistribuirea fluxului termic.
În Sectorul 4, blocaje similare apar în cartiere precum Tineretului, Văcărești și Văcărești, unde asociațiile de proprietari raportează că nu beneficiază de agent termic de mai bine de o săptămână. În Sectorul 5, problemele devin de asemenea flagrante, pe fondul lipsei de presiune în zone precum Piața Națiunile Unite sau Calea 13 Septembrie, acolo unde locatarii se confruntă cu frig și lipsă totală de confort.
Magistralele CET Sud și efectele lor: o bombă cu ceas
Analizele tehnice arată că, fără o intervenție rapidă, situația poate degenera în continuare. Magistraele CET Sud, încărcate inutil de o cerere crescută în acest sezon de ger, manifestă o “paralizie termică” clară. Debitul insuficient, cauzat de presiunea scăzută, face ca agentul termic să se piardă în pământ înainte de a ajunge în punctele de transfer, lăsând blocurile banale reci în cele mai zgomotoase și aglomerate zone ale orașului.
Compania Termoenergetica, controlată de autorități, recunoaște că rețeaua are nevoie urgentă de investiții. În condițiile în care termocentralele funcționează sub un regim de avarie forțată, s-a majorat de asemenea adaosul de apă de peste 2.200 de tone pe oră, cu 300 de tone peste limita de siguranță a instalațiilor. Situația riscă să devină tot mai critică dacă nu se vor face urgent intervenții pentru consolidarea rețelei.
Perspective și dificultăți în continuare
Deși prognoza meteo anunță o încălzire treptată a temperaturilor, semnalele din teren indică faptul că, cel puțin până vineri seara, milioane de bucureșteni rămân în frig. În condiții de ger extrem, creșterea debitului ca soluție temporară riscă să afecteze și mai mult instalațiile, despre care specialiști avertizează că sunt deja vulnerabile.
Criza termică din Capitală nu este doar o problemă sezonieră, ci și o urgență a infrastructurii. Lipsa investițiilor de ani de zile și procesul de reabilitare întârziat au transformat un sistem esențial în unul care abia se mai ține în funcțiune. Pentru mulți locuitori, rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să gestioneze cât mai eficient această perioadă dificilă, sau dacă se va impune o acceptare temporară a condițiilor de trai în condiții de ger, până la revenirea la normal. Ultimele zile vor fi decisive în acest context, în așteptarea unor soluții pe termen lung pentru un sistem de termoficare modern și sigur.
