Zeci de mii de bucureșteni, locuitori ai peste 450 de blocuri din Capitală, se confruntă cu aproape o lună fără apă caldă și căldură, o problemă alarmantă care a izbucnit la începutul anului din cauza unei avarii majore la centrala CET Sud. În ciuda eforturilor de remediere, situația continuă să se complicate, iar locuitorii din zonele afectate așteaptă cu nerăbdare revenirea serviciilor, programată oficial pentru finalul lunii ianuarie, dar cu semne de întrebare legate de eficiența acțiunilor remediale.
Avarie majoră la CET Sud și impactul asupra sistemului de termoficare
Pe 4 ianuarie, în dimineața zilei, o fisură la cazanul de abur nr. 4 din incinta CET București Sud a declanșat o avarie severă, afectând funcționarea ansamblului de distribuție a agentului termic. Lovitura a fost resimțită în special în Sectoarele 2 și 3, dar și parțial în celelalte zone ale orașului, unde sistemul opera acum doar la 62% din capacitate. Potrivit reprezentanților Electrocentrale București (ELCEN), compania care administrează centrala, fisurarea a fost cauzată de o țeavă aflată sub supraveghere de câteva zile, ceea ce a complicat și mai mult procesul de intervenție.
Peste 3.500 de blocuri s-au trezit fără apă caldă și căldură, cu toate că inițial s-a estimat că reparațiile se vor încheia până pe 7 ianuarie. Chiar dacă ELCEN a anunțat pe 6 ianuarie că a remediat problema, problema nu s-a rezolvat pe deplin, iar locatarii au rămas în frig, în condițiile în care temperaturile nocturne coborau frecvent sub -12 grade Celsius. Situația de criză a fost cauzată inclusiv de faptul că compania a continuat să funcționeze cu un singur cazan, ceea ce a dus la livrarea de agent termic cu presiune și temperatură insuficiente.
Pasarea responsabilității și încercările de recuperare a situației
În ciuda remediilor tehnice, distribuția agentului termic a rămas deficitară, provocând o tensiune aproape palpabilă între Termoenergetica, societatea aflată în subordinea Primăriei Capitalei, și ELCEN, compania care gestionează centrala. Termoenergetica a revendicat, pe 8 ianuarie, problema debitului insuficient pentru livrare, susținând că furnizorul de apă caldă, CET Sud, nu a putut asigura parametrii necesari din cauza unui „debit insuficient pentru livrare apă caldă de consum și încălzire”.
De partea cealaltă, reprezentanții ELCEN au respins acuzațiile, vorbind despre o situație complicationată generată de rețeaua de termoficare din București, afectată de uzură și deficiențe tehnice. În aceste condiții, următorul termen pentru reluarea completă a serviciului a fost avansat pentru 12 ianuarie, dar acesta nu s-a respectat pentru toate blocurile. În timp ce autoritățile au promis că pe 31 ianuarie se vor restabili temeinic serviciile, realitatea a arătat o situație mult mai complexă și mai delicată.
O rețea de termoficare în pragul colapsului în condițiile gerului
Contextul meteo dificil a intensificat criza, cu temperaturi nocturne de până la -12 grade, iar sistemul de încălzire a fost supus unei presiuni enorme. În ziua de 12 ianuarie, ELCEN a anunțat că centralele funcționează peste limitele normale, alimentând cu aproximativ 300 de tone în plus de apă pe oră pentru a menține temperatura în condițiile gerului. Însă, această măsură nu a fost suficientă pentru a asigura continuitatea și stabilitatea serviciului, problema principală fiind pierderile masive din rețea, din cauza uzurii și a deficiențelor tehnice ale magistralelor.
Raportările tehnice de la acea dată indicau o situație critică, cu orașul înregistrând, pentru prima dată, semne de insuficiență sistemică în livrarea agentului termic, în special în zonele Sectoarelor 2, 3 și 4, unde problemele nu mai pot fi negate ca simple avarii, ci indică o degradare structurală a sistemului. În ciuda eforturilor de ajustare, termenul pentru revenirea completă a serviciului a fost amânat pentru 16 ianuarie, dar, din nou, multe blocuri au rămas fără confortul elementar al căldurii și apei calde.
Până în prezent, autoritățile și operatorii evită să ofere un răspuns clar asupra duratei finale a crizei, însă promisiunile sunt clare: până la finalul lunii ianuarie, cei 450 de blocuri afectate vor beneficia în sfârșit de confortul termic mult așteptat. În timp ce problema continuă să se adâncească, bucureștenii rămân în așteptarea unei soluții durabile pentru un sistem de termoficare capabil să reziste condițiilor extreme de iarnă.
