Revenirea pierderilor din sistemul de termoficrare al Bucureștiului: semnal de alarmă după ani de stagnare
După o perioadă de aparentă stabilizare și reducere vizibilă a pierderilor de apă în sistemul de termoficare, realitatea din teren readuce în prim-plan o situație critică. Datele recente publicate de compania municipală Termoenergetica București (CMTEB) indică o creștere bruscă a debitului de apă suplimentară necesară pentru funcționarea rețelei, semn clar că majorează riscul de degradare a infrastructurii.
De la începutul anului, specialiștii au tras semnale de alarmă privind retrogradarea stadiului de reabilitare, în contextul în care, în ultimii ani, s-a înregistrat o reducere semnificativă a pierderilor de apă, fiind percepute ca urmare a investițiilor în modernizarea rețelei. Însă, cifrele pentru sezonul trecut arată o deteriorare clară, cu un debit mediu anual de aproximativ 1.998 de tone de apă pe oră – cu aproape 200 de tone peste nivelul din 2023. Această creștere indică apariția unor noi fisuri în conducte sau chiar reapariția unor avarii mai vechi.
Rețeaua în suferință: ce se întâmplă cu sistemul de termoficare?
Deși, la prima vedere, nu se mai semnalează avarii majore pe principalele magistrale, sistemul „cade” pe segmentul de consum individual, adesea la „gura sobei”. În ultimele zile, o avarie gravă la centrala CET Sud a lăsat aproape 3.500 de apartamente fără căldură și apă caldă, fiind a doua intervenție majoră în decursul a doar 10 zile, o situație care pune în discuție capacitatea ELCEN de a susține sistemul în condiții de presiune și temperaturi optime.
„Recent, sistemul de termoficare a reactivat vechi instalații nerecunoscute și neupdatate, ceea ce contribuie la creșterea pierderilor și la destabilizarea regimului de funcționare”, explică specialiștii. În plus, temperatura agentului termic livrat de centrale abia ajunge la parametrii minimi pentru sezonul rece, ceea ce nu face decât să agraveze problemele. În condițiile în care fluxul de apă care se întoarce în centrale nu este tratat corespunzător, vechile instalații riscă să se deterioreze, iar modernizarea lor întârzie, din cauza lipsei de fonduri și a unor probleme administrative.
Context istoric și perspective de lungă durată
Istoria sistemului de termoficare al Capitalei arată că, în mandatul fostului edil Sorin Oprescu, creșterea consumului de apă și avariile frecvente erau deja o realitate. În perioada Gabrielei Firea, investițiile pudoase, dar insuficient implementate, au dus la o explozie a pierderilor și la o creștere semnificativă a defecțiunilor, atingând procente de peste 20% în 2019-2020. Începând cu preluarea de către actualul primar, Nicușor Dan, s-au înregistrat anumite îmbunătățiri, însă, ultimele cifre sugerează că sistemul rămâne vulnerabil, iar recenta tendință de creștere a pierderilor nu face decât să întărească aceste îngrijorări.
Prețul ascuns al gestionarilor de apă și recolonizarea infrastructurii
Pierderile, estimate la aproape 2.000 de tone de apă pe oră, nu sunt doar un eșec administrativ, ci și un cost invizibil pentru bugetul Capitalei. În termeni practici, această cantitate ar putea umple peste 14.600 de căzi normale de apartament, echivalentul consumului de apă al unui mic oraș de provincie. Pe lângă efectul direct asupra cetățenilor, această situație duce și la uzura accelerată a echipamentelor ELCEN, care sunt nevoite să pompeze constant volume mari de apă pentru a menține presiunea și căldura.
Deși oficialii spun că datele pentru 2025 nu sunt încă disponibile, din cauza sezonului în curs, ultimele evoluții arată un sistem în criză, cu un vestigiu de infrastructură vechi și nestructurat corespunzător, care necesită urgent intervenții. În lipsa unor investiții masive și a unor măsuri clare pentru modernizarea rețelei și pentru reducerea pierderilor, situația riscă să se agraveze, făcând ca în anii critici 2021 și 2022 cifra pierderilor de peste 2.000 de tone pe oră să devină o realitate permanentă în peisajul energetic al Bucureștiului.
