Decizia Guvernului de a taxa coletele extracomunitare a dus la o scădere abruptă a traficului aerian de marfă la Otopeni
După ce Autoritatea fiscală a anunțat implementarea, de la 1 ianuarie, a unei noi taxe de 25 de lei pe coletele venite din afara Uniunii Europene – denumită popular „taxa Temu”, traficul aerian de marfă de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă a înregistrat o scădere dramatică chiar înainte de aplicarea efectivă a măsurii. Cele mai mari companii de logistică internaționale au început deja să-și reorganizeze rutele și să mută fluxurile logistice către alte capitale regionale, în principal Budapesta, unde consideră că nu există aceleași constrângeri fiscale.
Impactul asupra traficului și a bugetului local
Informațiile oficiale indică o reducere semnificativă a volumului de marfă procesat în ultimele două luni ale anului trecut, cu aproape 20% față de aceeași perioadă a anului anterior. În noiembrie 2025, aeroportul a gestionat doar 3.461 de tone de mărfuri, în ciuda așteptărilor de creștere din perioada Black Friday și din sezonul sărbătorilor. În decembrie, fluxul s-a redus și mai mult, cu o scădere de 5,5%, substanțial față de anul precedent.
Este evident că măsura fiscală a fost anticipată de operatorii din domeniu, care au început să reorganizeze rutinele de transport înainte ca ea să intre în vigoare, probabil pentru a minimiza pierderile. În plus, datele arată că prăbușirea traficului se produce cu aproape două luni înainte de aplicarea oficială, ceea ce confirmă că marii operatori au reacționat prompt la anunț și s-au adaptat rapid la noile condiții.
Mutări strategice și pierderi pentru bugetul național
Spre deosebire de alte state europene, precum Italia, unde o taxă de 2 euro pe colet a condus la o scădere cu 36% a volumului de transport, România a devenit un exemplu de reacție anticipată a pieței. Plata taxei în alte țări și relocarizarea rutelor în Ungaria a devenit o practică obișnuită, astfel încât mărfurile trec mai întâi prin Budapesta, unde se achită taxele vamale și TVA-ul, după care intră apoi în flux intern ca livrări intracomunitare, scutite de taxa românească de 25 de lei.
Acest mecanism a avut și efecte directe asupra bugetului CNAB, care se vede nevoit să facă față pierderilor de venit de pe urma taxelor de utilizare a infrastructurii aeroportuare și a taxelor de aterizare. Statul român, prin decizia Ministerului Transporturilor, a anunțat recent că va prelua integral pachetul de 20% deținut anterior de Fondul Proprietatea la compania aeroporului, devenind astfel singurul acționar. Mutarea vizează consolidarea controlului asupra infrastructurii, dar și o încercare de a gestiona mai eficient impactul economic negativ generat de această „taxă Temu”.
Context european: o măsură similară, efecte similare
Adoptarea acestei taxe de către România nu a fost un fenomen izolat. În alte state europene, măsuri similare au generat efecte similare, dacă nu mai grave. Italia, de exemplu, a introdus o taxă de 2 euro per colet, ceea ce a dus la o reducere de peste 36% a volumelor în primele 20 de zile ale anului, cu operatorii optând pentru redirecționarea zborurilor către hub-uri din Belgia, Olanda sau Ungaria.
Așadar, decizia Guvernului de a introduce această taxă a avut consecințe directe asupra poziției României în logistica globală. În timp ce traficul de marfă scade, structura de acționariat și controlul asupra infrastructurii de aeroport devin tot mai complicate. Potențialele beneficii fiscale rămân în plan secund, fiind înlocuite de pierderi pe termen lung în venituri și în poziția competitivă a țării.
Perspective pe termen mediu
Se pregătesc noi ajustări pentru modul în care România va aborda sistemul fiscal al logisticii internaționale, dar acum scenariile asupra efectelor pe termen lung rămân incert. În condițiile în care fluxurile se mută spre alte hotspoturi din regiune, șansele ca Bucureștiul să-și refacă poziția de centru aerian regional depind în mare măsură de deciziile politice și de modul în care autoritățile vor gestiona aceste schimbări. În orice caz, viitorul sectorului de transport aerian de marfă în România va avea nevoie de o strategie clară pentru a contracara impactul acestor măsuri fiscale, atât pentru bugetul public, cât și pentru economia națională.
