România rămâne în urmă în adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale în sectorul public, chiar dacă alte state europene și globale fac pași importanți spre integrarea acestor tehnologii în activitatea de zi cu zi. În timp ce unele țări reconstruiesc modul în care guvernul interacționează cu cetățenii și administrează serviciile publice, pentru București, provocarea principală continuă să fie consolidarea infrastructurii digitale și dezvoltarea unei culturi instituționale solid redate competențelor digitale.
Adoptarea AI în administrație: diferențe majore între state
Un studiu internațional recent evidențiază o tendință clară: utilizarea inteligenței artificiale în sectorul public a înregistrat o creștere semnificativă, pe măsură ce guvernele încep să vadă aceste tehnologii drept un pilon esențial pentru eficiență și transparență. În indexul intitulată „Public Sector AI Adoption Index 2026”, state precum Singapore, Arabia Saudită și India ocupă primele poziții, având în comun suportul politic, infrastructurile solide și un nivel mai avansat de integrare a AI în fluxurile administrative zilnice. În aceste țări, funcționarii publici utilizează AI nu doar sporadic, ci ca parte integrantă a muncii lor, fiind susținuți de reguli clare, training și echipamente eficiente. În schimb, Europa se remarcă printr-o abordare mai precaută, iar Franța, de exemplu, este desemnată ca având un nivel insuficient de adopție, deși investește în discurs public și strategii pe hârtie. Germania și Marea Britanie, deși fac progrese, se confruntă cu diferențe semnificative între instituții, lipsind adesea ghidajul clar și accesul uniform la resurse.
De ce implementarea AI nu înseamnă doar software, ci și reguli și formare
Un aspect esențial evidențiat de raportul citat este fenomenul „shadow AI”: situația în care funcționarii folosesc instrumente AI fără aprobare oficială, din lipsa alternativelor sau a regulilor clare. Acest scenariu riscă să compromită confidențialitatea datelor, să creeze vulnerabilități și să întârzie adoptarea unor practici standardizate ce pot garanta transparență și siguranță. Autorii atrag atenția că, pentru ca AI să fie un motor real al reformei, trebuie să există politici clare, proceduri solide și instruire continuă. De altfel, diferența dintre „țările care implementază AI” și „țările care o folosesc în mod responsabil” este, adesea, una de cultură organizațională și de angajament politic.
Primul pas: digitalizare înainte de AI
România nu figurează în indexul global, dar indicatorii oficiali plasază încă țara în zona de avarie în privința competențelor digitale de bază. Potrivit rapoartelor europene, doar 27,7% dintre români posedă cel puțin competențe digitale de bază, ceea ce limitează drastic capacitatea administrației de a scala și de a folosi AI în mod eficient. Această situație afectează și proiectele masive în derulare, precum implementarea Cloud-ului Guvernamental, un proiect prioritizată de autoritatea pentru digitalizare, menită să centralizeze și să eficientizeze infrastructura IT a instituțiilor.
În ciuda acestor eforturi, diferența majore persistă între elaborarea de strategii și implementarea practică în teren. În timp ce țări precum Estonia sau Portugalia trec deja de la simple pilotări la utilizări cotidiene ale AI în administrație, în România, această tranziție se face cu pași mici și siguri, dar tot mai încet. La baza acestui decalaj se află lipsa de standardizare, de reguli clare și de competențe specializate, condiții esențiale pentru o adopție responsabilă și eficientă a tehnologiei.
Pe viitor, presiunea asupra guvernelor va crește, odată cu nevoia de a transforma ambițiile în rezultate concrete. În această cursă, succesul nu va depinde atât de viteza de adoptare, cât de responsabilitatea cu care tehnologia este implementată, pentru a asigura transparență, siguranță și beneficii reale pentru cetățeni. România are încă mult de recuperat, însă procesul de digitalizare și adoptare a AI poate deveni un catalizator pentru schimbare, dacă se va investi în competențe, reguli clare și infrastructură solidă. În condițiile actuale, doar acele state care vor reuși să combine tehnologia cu o guvernanță clară și responsabilă vor putea să se diferențieze în mod real în era digitale.
