Australienii încearcă să își protejeze minorii de capcanele rețelelor sociale, dar după aproape două luni de la intrarea în vigoare a unei legi extrem de restrictive, rezultatele sunt încă sub semnul întrebării. În decembrie anul trecut, guvernul de la Canberra a introdus cele mai dure măsuri din lume pentru limitarea accesului minorilor la platformele digitale precum TikTok, Instagram sau Snapchat. Cu toate acestea, primele cifre și opiniile experților indică faptul că, deși un număr impresionant de conturi au fost închise, realitatea din teren denotă o încercare de ocolire a regulilor, iar vulnerabilitățile persistă.
### Închiderea milioanelor de conturi – un succes doar pe hârtie
Regulatorul australian pentru internet estimează că peste 4,7 milioane de conturi ale utilizatorilor sub 16 ani au fost șterse din platformele sociale frecventate de adolescenți. Cifrele stârnesc admirație, dar și scepticism. În practică, închiderea conturilor nu echivalează automat cu reducerea semnificativă a riscurilor online pentru minori sau cu limitarea expunerii lor la conținut neadecvat. Cercetătorii și experții în domeniu atrag atenția că mulți copii dețin mai multe conturi pe diferite platforme sau își folosesc conturi alternative pentru a evita blocajele introduse de legislație.
„Nu e încă limpede câți copii unici sunt prinși în aceste statistici și dacă comportamentele riscante s-au redus sau doar s-au mutat în altă parte”, explică Timothy Koskie, de la Universitatea din Sydney. Chiar dacă, oficial, numărul de conturi șterse este spectaculos, rămâne întrebarea dacă rezultatele sunt suficiente pentru a schimba cu adevărat comportamentul adolescenților online.
### Metode de păcălire și rețete pentru o libertate “în dos”
Imensa provocare pentru părinți și autorități este faptul că minorii găsesc rapid soluții pentru a ocoli restricțiile. Exemplele sunt numeroase și illustrative. Un adolescent australian, Asher, a prezentat cum a folosit o fotografie de recunoaștere facială pentru a păcăli verificatorii de vârstă și a recâștiga accesul pe rețelele sociale. În plus, a circulat pe internet un ghid cu instrucțiuni despre modul în care se pot crea conturi false sau se poate face bypass la măsurile de securitate existente, demonstrând că, într-un fel sau altul, interdicțiile devin mai degrabă un joc al găsirii de trucuri.
„Dacă se închide o portiță, apar alte soluții pentru a păcăli sistemul”, concluzionează adolescentul. Această constantă a ocolirii regulilor ridică întrebări dacă și cât de eficientă poate fi această lege pe termen lung.
### Riscul unei false impresii de protecție și ce urmează
Experții în domeniu avertizează că astfel de măsuri, dacă nu sunt însoțite de educație digitală și de o supraveghere adecvată, pot crea o iluzie de siguranță. Profesorul Kathryn Modecki de la Universitatea din Australia de Vest subliniază că, în loc să protejeze, restricțiile pot determina copiii să devină mai secretoși, să petreacă mai mult timp online în mod ascuns și să perceapă limitele drept o provocare.
„Legea poate crea o falsă senzație de protecție, în timp ce rutele mai puțin reglementate devin tot mai atractive pentru adolescenți”, adaugă ea. În alte țări, cum ar fi Danemarca, ideea restricționării accesului minorilor la rețele sociale este analizată intens, însă specialiștii atrag atenția că e prea devreme pentru concluzii ferme. Primele rezultate concrete vor putea fi evaluate după câteva luni, pentru a înțelege dacă astfel de restricții își ating scopul sau doar mută problema în zone și mai greu de urmărit.
Perspectiva pe termen lung indică faptul că, pe măsură ce tehnologia evoluează, atât autoritățile, cât și părinții vor avea tot mai multă nevoie de practici integrate, care să combine reguli clare, educație și, cel mai important, o înțelegere profundă a dinamicii online. În timp ce Australia își reevaluează efectele legii sale, alte țări, precum Danemarca, analizează dacă și cum să adopte măsuri similare, într-un demers dificil, dar esențial pentru siguranța minorilor în era digitală.
