Guvernul suedez a stârnit controverse majore în această săptămână cu anunțul intenției de a propune o revizuire a legii penale, în special a vârstei de răspundere penală, un subiect sensibil care a generat reacții din partea instituțiilor de ordine publică și a experților în domeniu. În cadrul acestei propuneri, autoritățile vor să reducă vârsta la care minorii pot fi trași la răspundere penală de la 15 la doar 13 ani, făcând astfel posibilă aplicarea pedepselor cu închisoarea pentru infracțiuni considerate grave.
### O decizie controversată cu implicații sociale și juridice
Anunțul oficial a fost făcut luni, de guvernul suedez, în contextul creșterii alarmante a infracționalității juvenile și al presiunii din partea societății civile, care solicită măsuri mai ferme pentru combaterea criminalității. În timp ce susținătorii acestei inițiative argumentează că reducerea vârstei de răspundere penală ar putea descuraja delincvența în rândul tinerilor și ar oferi un instrument mai adecvat de intervenție, mulți experți și responsabili din sistemul de justiție reiterază faptul că această schimbare ar putea să nu aducă rezultatele scontate și, mai ales, ar putea avea consecințe negative asupra evoluției psihologice și sociale a minorilor.
În plus, această modificare vine într-un moment în care Suedia se confruntă cu o creștere a infracționalității juvenile, situație care a dus la dezbateri intense în mediul politic și în societate. De la jafuri și violență în spațiile publice, până la furturi și acte de vandalism, afirmațiile legate de “maturizarea” infracțiunilor din ce în ce mai devreme conduc la intenția de a adopta măsuri mai dure. Cu toate acestea, opoziția nu a întârziat să își exprime îngrijorările, mai ales din partea specialiștilor în drept sau reprezentanților pentru drepturile copilului, care avertizează asupra riscului de a condamna tineri minori pentru infracțiuni grave înainte ca aceștia să fi avut o oportunitate reală de a se reintegra social.
### Reacția specialiștilor și implicațiile pentru sistemul judiciar suedez
Oponentii acestei propuneri le spun autorităților că reducerea vârstei de răspundere penală la 13 ani nu va rezolva cauza reală a criminalității juvenile, ci poate duce la supraîncărcarea sistemului judiciar cu cazuri în care, în prezent, intervenția este mai dificilă, dar nu imposibilă. “Întrebarea nu este doar despre pedeapsă, ci și despre măsurile de prevenție, educație și suport pentru tineri”, explică un expert în drept penal. “Condamnarea unui copil atât de tânăr pentru infracțiuni grave poate avea efecte devastatoare pe termen lung.”
De asemenea, reprezentanți ai comunității medicale și educaționale susțin că intervențiile timpurii și orientarea către soluții de reintegrare reprezintă alternative mai eficiente și mai umane, în loc de pedeapsa cu închisoarea, care poate condamna un minor pentru viață, înainte de a avea șansa de a-și repara greșelile. În plus, opinia publică rămâne divizată: în timp ce unii susțin ideea unei abordări mai ferme, alții sunt preocupați de riscul de a stigmatiza și de a exclude tinerii din societate pentru fapte grave personal.
### Perspective și următorii pași
Deși proiectul de lege urmează să fie prezentat, există încă multe incertitudini legate de modul în care această inițiativă va fi implementată și dacă va trece de faza de dezbatere publică și parlamentară, în condițiile în care reacțiile inițiale sunt extrem de diverse. Guvernul a subliniat că orice măsură va fi însoțită de programe de prevenție și de un sistem mai bine echipat pentru a sprijini tinerii în risc, însă criticii consideră că fără o strategie clară dincolo de reformarea vârstei de răspundere, riscă să devină doar o simplă schimbare formală.
Este clar că această dezbatere va continua, iar soarta proiectului va depinde de echilibrul între dorința de a combate criminalitatea și nevoia de a proteja drepturile și dezvoltarea sănătoasă a tinerilor. În condițiile în care Suedia încearcă să își adapteze legislația la realitățile sociale în rapidă schimbare, contextul actual ridică întrebări despre modul în care sistemul de justiție va reacționa la provocările noului mandate, dar și despre direcțiile pe care le va urmări politica publică în următorii ani.
