Conform Economica: BCE, surprinsă de intervenția SUA pe piața valutară
Banca Centrală Europeană (BCE) a aflat vineri despre decizia Statelor Unite de a vinde euro pentru a cumpăra yeni, după ce tranzacția fusese deja efectuată. Informația, citată de cotidianul Financial Times, indică o lipsă de coordonare fără precedent între autoritățile monetare occidentale. Președinta BCE, Christine Lagarde, și secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, au discutat despre această intervenție sâmbătă, la o zi după ce aceasta a avut loc.
Această operațiune marchează prima intervenție comună Washington-Tokyo pentru susținerea yenului din ultimii aproape 30 de ani. În mod tradițional, într-o astfel de situație, SUA ar fi utilizat dolari americani, nu euro.
O încălcare a convențiilor tradiționale
Unii oficiali de rang înalt din cadrul BCE au considerat decizia Washingtonului de a folosi euro ca pe o încălcare gravă a convențiilor de lungă durată privind cooperarea între autoritățile monetare occidentale. După Al Doilea Război Mondial, băncile centrale și ministerele de Finanțe din țările occidentale au pus un accent deosebit pe încrederea reciprocă și pe consultare, iar intervențiile pe piețele valutare s-au desfășurat, în general, într-un mod coordonat.
Persoane familiarizate cu discuțiile dintre oficialii europeni au descris vânzările de euro efectuate de Rezerva Federală din New York, în numele Trezoreriei americane, ca fiind „foarte surprinzătoare” și „triste”. Aceștia au avertizat că decenii de cooperare strânsă între băncile centrale occidentale, care au contribuit la stabilitatea financiară și la creșterea economică, ar putea fi puse în pericol.
Motivațiile SUA și Japonia
Autoritățile americane au optat pentru vânzarea de euro, explică surse, pentru a evita ca o intervenție cu dolari să fie interpretată ca o încercare de slăbire a monedei americane. Astfel, s-a dorit evitarea subminării politicii promovate de Scott Bessent, care susține un dolar puternic.
Pe lângă aceste motive, economiștii și analiștii au speculat că Washingtonul s-a alăturat Japoniei pentru a preveni ca Tokyo să fie nevoit să vândă titluri de stat americane. Această posibilitate apărea într-un moment în care costurile de împrumut pe termen lung ale SUA se apropie de cele mai ridicate niveluri din ultimii 19 ani.
Un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA a declarat pentru Financial Times că instituția americană nu coordonează cu autoritățile străine deciziile privind utilizarea rezervelor din Exchange Stabilization Fund, fondul folosit pentru această intervenție. Un oficial de rang înalt din administrația Trump a subliniat, la rândul său, că „respectăm confidențialitatea discuțiilor private cu partenerii noștri internaționali, spre deosebire de BCE”.
Intervenții masive pentru susținerea yenului
Pe baza datelor preliminare ale Băncii Japoniei, analiștii estimează că Tokyo ar fi cheltuit aproximativ 13.800 de miliarde de yeni, echivalentul a 87 de miliarde de dolari, în doar două zile pentru a susține moneda națională. Aceste intervenții combinate ale SUA și Japoniei au determinat o apreciere a yenului, acesta recuperându-se de la aproape 164 de yeni pentru un dolar, înregistrat la începutul lunii, la aproximativ 157 de yeni pentru un dolar. Ulterior, moneda japoneză a înregistrat o ușoară depreciere, ajungând la aproximativ 158 de yeni pentru un dolar.
Sursa: Economica
