Conform Descopera: Rutina zilnică, scut împotriva durerii și depresiei
O rutină zilnică stabilă poate juca un rol esențial în protejarea organismului împotriva durerii și depresiei, precum și în atenuarea efectelor negative ale unui somn perturbat, sugerează un studiu recent realizat de Universitatea din Missouri. Cercetarea subliniază că predictibilitatea programului zilnic contribuie la menținerea sănătății fizice și emoționale prin sprijinirea ritmului intern al corpului. În loc să se concentreze exclusiv pe aspectele legate de somn, cercetătorii au analizat tiparul mai larg al activităților desfășurate pe parcursul întregii zile.
Studiul a inclus 67 de adulți, cu o vârstă medie de 68,3 ani. Dintre aceștia, 37 sufereau de insomnie, în timp ce 30 aveau un somn de calitate. Participanții au fost rugați să raporteze orele la care dormeau, mâncau, socializau, dar și nivelul de durere, simptomele depresive și indicele de masă corporală (IMC). Rezultatele au fost publicate în prestigioasa publicație Journal of Behavioral Medicine.
Regularitatea activităților, semnal pentru ceasul biologic
Pentru a evalua regularitatea rutinei zilnice, participanții au înregistrat pe parcursul a șapte zile orele specifice pentru cinci activități cheie: momentul ridicării din pat, prima interacțiune socială, începerea activității principale (fie ea muncă sau altă activitate), ora cinei și ora de culcare. O activitate era considerată constantă dacă se desfășura la o diferență de maximum 45 de minute față de ora obișnuită. Așa cum era de așteptat, participanții cu insomnie au raportat niveluri mai ridicate de durere și simptome depresive semnificativ accentuate.
Cu toate acestea, o constatare importantă a studiului este că persoanele cu un program zilnic mai consecvent au experimentat mai puțină durere și au prezentat mai puține simptome de depresie, indiferent dacă sufereau sau nu de insomnie. De asemenea, aceștia au avut un IMC mai scăzut. Chiar și participanții care sufereau de insomnie au reușit să mențină programe zilnice la fel de stabile ca și cei cu un somn de calitate, demonstrând că ritmul zilnic poate fi conservat chiar și în prezența problemelor cronice de somn.
Impactul perturbărilor sociale și lumina
Activitățile desfășurate în mod repetat, la ore predictibile, acționează ca semnale importante pentru sistemul circadian, acea rețea de ceasuri interne care coordonează ciclurile de somn-veghe, starea de alertă, starea de spirit și procesele metabolice. Deși lumina joacă rolul de principal indicator pentru acest sistem, mesele regulate, exercițiile fizice și contactul social contribuie la consolidarea acestui tipar.
Un factor major de perturbare a ritmului circadian este așa-numitul „decalaj orar social”, care apare atunci când programul unei persoane variază semnificativ între zilele lucrătoare și cele de weekend. De exemplu, trezitul mult mai târziu în zilele de sâmbătă și duminică, deși poate oferi impresia recuperării somnului, modifică repetat orele de referință, decaland astfel ceasul biologic al organismului. Cercetătorii subliniază că sănătatea trebuie privită într-o perspectivă holistică, pe durata a 24 de ore, nu doar prin prisma momentelor în care suntem conștienți și activi.
Sursa: Descopera