Numărul de copii pe care îi avem poate avea unele implicații neașteptate asupra duratei de viață, conform unui studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din Helsinki

Relevanța teoriei „corpului dispensabil”

Studiul, publicat în prestigioasa revistă Nature Communications, se integrează în metoda de analiză a echilibrului delicat dintre reproducere și supraviețuire, teorie adoptată adesea în biologia evoluționistă. Conform acestei perspective, organismul are resurse limitate, precum timpul și energia, iar investiția excesivă în reproducere poate slăbi mecanismele de întreținere și reparare ale corpului. Astfel, dacă o femeie are mulți copii, resursele alocate pentru întreținere pot fi mai puțin suficiente, ceea ce ar putea accelera îmbătrânirea biologică și crește riscul de mortalitate prematură.

„Din perspectiva biologiei evoluționiste, organismele au resurse limitate, cum ar fi timpul și energia”, explică biologul Mikaela Hukkanen, de la Universitatea din Helsinki. „Atunci când o cantitate mare de energie este investită în reproducere, aceasta este retrasă de la mecanismele de întreținere și reparare a corpului, ceea ce ar putea reduce durata de viață.”

Relația între numărul de copii și sănătate la bătrânețe

Studiul, cel mai amplu de acest tip realizat până acum, include o recenzie a datelor de la 14.836 de femei, toate gemene pentru a controla influența factorilor genetici. Cercetătorii au urmărit atât numărul de sarcini, cât și momentul în care aceste femei au avut primul copil, pentru a detecta posibile diferențe în procesul de îmbătrânire biologică.

Rezultatele arată clar că femeile care nu au avut copii sau care au avut un număr foarte mare de urmași, în medie aproape șapte, prezintă semne mai avansate de îmbătrânire biologică și un risc crescut de mortalitate. În contrast, femeile care au avut copii în jur de doi sau trei, între vârstele de 24 și 38 de ani, au avut cele mai bune indicii privind sănătatea la bătrânețe și cele mai scăzute riscuri de deces prematur.

Chiar dacă femeile care au născut la o vârstă fragedă au prezentat, inițial, semne de îmbătrânire accelerată, aceste diferențe s-au estompat după luarea în calcul a altor factori, cum ar fi consumul de alcool și indicele de masă corporală. Astfel, studiul sugerează că un echilibru în experiența reproductivă poate influența în mod benefic longevitatea.

Ce nu a explicat cercetarea

Cercetătorii recunosc însă că nu există încă o explicație clară pentru de ce lipsa copiilor ar putea fi asociată cu rezultate mai slabe în privința sănătății la bătrânețe. Este posibil ca alți factori necunoscuți, cum ar fi preexistente medicale sau stilul de viață, să influențeze atât capacitatea de a avea copii, cât și sănătatea pe termen lung.

„O persoană care este biologic mai bătrână decât vârsta sa cronologică are un risc mai mare de deces”, spune epigeneticianul Miina Ollikainen. „Rezultatele noastre arată că alegerile privind istoricul vieții lasă o amprentă biologică durabilă care poate fi măsurată cu mult timp înainte de bătrânețe.”

Legătura între numărul de copii și durata de viață nu este, așadar, una directă, ci mai degrabă una de asociere. Cercetătorii subliniază că înțelegerea mecanismelor exacte necesită investigații suplimentare, însă rezultatele adaugă o perspectivă valoroasă asupra modului în care stilul de viață și deciziile personale pot avea un impact subtil, dar semnificativ, asupra sănătății pe termen lung.

Cu toate că aceste concluzii pot părea surprinzătoare, ele aduc în discuție faptul că, la nivel evoluționar, balanța dintre reproducere și longevitate este delicată și influențată de multiple variabile, unele încă insuficient înțelese. Cercetarea în domeniu continuă să avanseze, iar viitoarele descoperiri ar putea indica modalități de optimizare a sănătății pe termen lung, ținând cont de complexitatea proceselor biologice și de alegerile pe care le facem de-a lungul vieții.