Creierul bebelușilor de doar două luni se dovedește a fi mai sofisticat decât s-a crezut anterior, dezvăluie ultimele cercetări efectuate de echipa de la Trinity College Dublin. Analiza detaliată a imaginilor fMRI a demonstrat că chiar de la această vârstă fragilă, micuții pot diferenția între obiecte vii și cele neînsuflețite. Descoperirile ar putea revoluționa modul în care înțelegem dezvoltarea cognitivă a sugarilor și subliniază importanța unor intervenții timpurii în procesul de învățare.
Capacitatea de distingere a obiectelor, prezentă încă din primele luni de viață
Rezultatele studiului arată clar că după doar două luni de viață, creierul unui copil nu mai este doar un teren de joacă pentru dezvoltarea sensorială, ci un organ activ, capabil să înceapă procesul de categorisire a mediului înconjurător. În cazul bebelușilor implicați în cercetare, imaginile RMN au indicat activări diferite ale anumitor zone cerebrale atunci când aceștia au fost expuși la imagini ale animalelor, oamenilor sau obiectelor neînsuflețite.
„Această abilitate de a distinge între obiecte vii și neînsuflețite presupune un nivel de procesare cognitivă la care nu ne-am fi așteptat atât de devreme în viața unui copil”, explică unul dintre cercetători, subliniind că aceste rezultate răstoarnă vechile teorii despre dezvoltarea cognitivă a sugarilor. În timp ce specialiștii credeau până acum că aceste diferențieri apar mai târziu în copilărie, noile date sugerează că, mai devreme decât ne-am imaginat, creierul lor începe deja să organizeze lumea în categorii.
Importanța descoperirilor pentru intervențiile timpurii și educație
Un alt aspect interesant al studiului se referă la implicațiile practice ale acestor descoperiri. Cu cât se înțelege mai bine primele etape ale dezvoltării cerebrale, cu atât mai eficient pot fi concepute programe educaționale și intervenții care să sprijine acest proces. În cazul învățării timpurii, aceste descoperiri deschid calea pentru inovarea metodelor de stimulare cognitivă, adaptate la nevoile cerebrului în plină dezvoltare a celor mai mici.
Profesorii și părinții pot astfel beneficia de noi perspective, consolidând abilitățile de perceptie și categorizare ale sugarilor încă din primii lor ani. În plus, aceste rezultate pot fi un factor în luarea unor decizii informate privind stilul de viață și expunerea la diverse stimuli care să stimuleze în mod natural cortexul cerebral în creștere.
Ce urmează în cercetare și înțelegerea dezvoltării copilului
Deși aceste concluzii sunt un pas înainte, cercetătorii recunosc faptul că sunt nevoie de studii suplimentare pentru a determina dacă aceste abilități devin tot mai elaborate odată cu creșterea copilului și cum pot fi susținute în mod concret aceste procese. În prezent, echipa de la Trinity College Dublin se concentrează pe urmărirea evoluției acestor mecanisme cerebrale pe măsură ce copiii avansează în vârstă, pentru a stabili dacă această capacitate de diferențiere devine mai rafinată sau dacă poate exista o perioadă critică pentru dezvoltarea acestor abilități.
De asemenea, cerceteneii speră să descopere dacă anumite factori, precum mediul ambient sau stimulii culturali, pot influența sau accelera aceste procese cerebrale timpurii. Pe măsură ce tehnologia și metodele de imagistică continuă să avanseze, înțelegerea modului în care creierul se structurează și funcționează în primele luni de viață va deveni tot mai clară, oferindu-ne perspective valoroase asupra originii cognitiei umane.
Într-o lume în care primele luni și ani din viață sunt încă deseori neglijați ca perioadă fundamentală pentru dezvoltare, aceste descoperiri adaugă o nouă dimensiune intervențiilor timpurii, punând bazele pentru o înțelegere mai profundă și mai holistică a creierului uman în primele etape ale existenței.
