Un student britanic a reușit să își recapete o parte din independență în urma unui accident de scufundări, grație unui implant cerebral dezvoltat de Neuralink, compania fondată de Elon Musk. Sebastian Gomez-Peña, paralizat complet după un incident traumatic, folosește acum această tehnologie pentru a naviga pe computer, pentru a deschide fișiere sau chiar pentru a juca șah, doar prin simpla intenție de mișcare, fără a prinde vreun contact fizic cu dispozitivele.
Această experiență nu reprezintă doar o demonstrație tehnologică spectaculoasă, ci și un pas important în evoluția medicinei asistive, fiind parte a unui studiu clinic aflat încă în faze incipiente, desfășurat la London’s University College London Hospitals (UCLH). Deși rezultatele sunt încurajatoare, specialiștii avertizează că tehnologia rămâne experimentală, iar validarea pe termen lung va avea nevoie de timp și de studii mai ample.
Intervenție și funcționare: de la creier la computer
Implantul a fost introdus în creierul studentului într-o procedură de circa cinci ore, folosind un robot dezvoltat de Neuralink, special pentru a plasa electrozi extrem de subțiri în zona motorie a creierului. Acești electrozi captează undele electrice emise de neuroni și le transmit wireless către un cip implantat în craniu, care interpretează aceste semnale ca fiind intenția de mișcare.
Pentru Gomez-Peña, această tehnologie înseamnă posibilitatea de a exersa o autonomie aproape uitată după accidentul traumatic. El mărturisește că, anterior, gesturile simple precum mișcarea mâinii sau degetele deveniseră imposibile, iar încercările constante de a revede un semn de progres erau psihic epuizante. Cu interfața neuronală, însă, poate “să-și miște” intențiile pe ecran, creând o legătură mai naturală între minte și dispozitiv.
De la demonstrație la potențialul real al tehnologiei
Deși în prezent, Gomez-Peña se află printre puținii participanți la un studiu global, conceptul a primit o atenție deosebită în comunitatea medicală. În studiu sunt implicați pacienți din mai multe țări, iar obiectivul principal este de a evalua siguranța și eficiența implantului în creșterea independenței persoanelor paralizate. Până acum, operațiile au avut loc între octombrie și decembrie 2022, iar rezultatele sunt încă în faza de analiză.
Medici și cercetători subliniază că această tehnologie ar putea reprezenta o schimbare de paradigmă în modul în care oamenii cu deficiențe motorii interacționează cu lumea digitală, facilitând nu doar comunicarea, ci și participarea socială și profesională. Însă, dincolo de entuziasm, riscurile și limitările tehnologiei trebuie încă studiate cu atenție. Semnale, durabilitatea și siguranța pe termen lung, precum și modul în care sistemul poate face față utilizării zilnice sunt aspecte încă deschise.
În acest moment, nu există încă o aprobare pentru utilizarea largă a acestei tehnologii în spitale, riscurile reprezentând, încă, o barieră majoră. Mediul științific insistă asupra faptului că, deși demonstrează posibilități mari, această tehnologie trebuie validată prin studii clinice extinse, cu protocoale stricte și evaluări riguroase.
Un pas spre libertate pentru persoanele paralizate
Chiar dacă drumul de la demonstrație tehnologică la introdus în practica medicală obișnuită este încă lung, povestea lui Gomez-Peña simbolizează un avans semnificativ. Într-o epocă în care lumea devine tot mai digitalizată, posibilitatea de a folosi tehnologia doar prin gând poate însemna, pentru mulți, o revenire la normalitate.
Astfel, această tehnologie nu mai reprezintă doar o „idee futuristă”, ci o realitate emergentă, care promite să deschidă noi orizonturi în viața celor afectați de paralizie severă. Cu pași mici, dar siguri, cercetările continuă, iar perspectiva ca această inovație să devină o soluție accesibilă celor care au pierdut controlul asupra propriului corp devine tot mai clară. În viitor, potențialul de a reda oamenilor libertatea de mișcare și comunicare nu mai pare o utopie, ci un obiectiv concret în curs de realizare.
