Prima săptămână a programului de lucru redus la Societatea de Transport București (STB) marchează o etapă dificilă, ce evidențiază criza financiară acută cu care se confruntă compania. Aproximativ 4.500 de angajați, dintre care majoritatea sunt personal de conducere și personal TESA, vor lucra doar patru zile pe săptămână, iar salariile li se vor diminua cu circa 20%, pentru o perioadă de două luni. Această măsură drastică face parte dintr-un plan amplu de redresare financiară, menit să evite insolvența, după amenințările primarului general și datoriile istorice ce depășesc 1,6 milioane de lei.
Reducerea săptămânii de lucru a fost impusă în condițiile în care compania trebuie să găsească soluții rapide pentru a face față situației financiare dificile. Conducerea anunță că această măsură, împreună cu alte inițiative, precum reducerea funcțiilor de conducere și limitarea angajărilor, vor aduce economii de peste 7,3 milioane de lei lunar. Planul inițial prevedea însă menținerea acestor măsuri pe o perioadă de șapte luni, până în septembrie 2026, însă după opoziția strictă din partea sindicaliștilor, conducerea a revenit asupra deciziei, limitând perioada la două luni.
Oponenții acestor măsuri, în special liderii sindicali, critică dur intențiile de reducere a personalului și salariilor fără a asigura măsuri sociale pentru angajații cei mai vulnerabili. Valeriu Ciobănescu, liderul sindicatului Transpublic, susține că „au făcut în așa fel încât să lovească în muncitorii de jos, șefii cu salarii mari nu sunt afectați cu nimic”. În același timp, sindicaliștii reclamă lipsa unei consultări corespunzătoare cu sindicatele minoritare, singurele ce ar fi trebuit implicate în negocieri fiind cele conduse de PSD-istul Vasile Petrariu.
Măsura a stârnit nemulțumire și în rândul angajaților, în special cei din categoriile afectate direct, cum ar fi personalul de întreținere, controlorii, casierii și restul muncitorilor care vor avea salariile tăiate cu aproape o pătrime din venituri. În schimb, conducătorii de autobuze, vatmanii și angajații din depouri au fost exceptați de la reducerea programului, în încercarea de a nu afecta activitatea zilnică a transportului public.
Planul de redresare urmărește, pe lângă reducerile temporare, și alte măsuri radicale, precum stoparea angajărilor, reducerea orelor suplimentare și reorganizarea companiei, toate vizând reducerea cheltuielilor și achitarea datoriilor acumulare. În plus, se ia în calcul actualizarea tarifelor pentru a reflecta mai bine costurile reale ale transportului, iar politica de gratuități pentru anumite categorii de vulnerabili urmează a fi revizuită pentru a asigura un echilibru între responsabilitatea socială și sustenabilitatea economică.
Scenele de pe traseele bucureștene rămân însă sub semnul incertitudinii. În pofida măsurilor de austeritate impuse, sindicaliștii denunță abordări superficiale și lipsa unei strategii de reformă de durată. La nivelul conducerii, se pregătesc și alte inițiative, precum restructurări și eșalonarea datoriilor, dar perspectiva pe termen lung rămâne incertă, pe măsură ce tensiunile continuă să fie la nivel maxim, iar criza de finanțe a STB pare departe de a fi soluționată.
În contextul dificultăților economice și a presiunii politice, compania de transport trebuie să găsească echilibrul delicat între reducerea cheltuielilor și menținerea serviciului public pe care bucureștenii îl așteaptă. În timp ce măsuri temporare de austeritate sunt implementate pentru evitarea colapsului, perspectiva de reformă profundă și durabilă nu pare încă a fi conturată clar, iar viitorul serviciului public de transport al capitalei rămâne în continuare incert.
