Rusia transformă radical percepția asupra securității digitale, reevaluând internetul nu doar ca pe un spațiu de comunicare, ci ca pe un teren strategic de control național. În timp ce întreaga planetă discută despre conectivitate universală și servicii digitale „mereu disponibile”, Kremlinul avansează o politică care vede tehnologia ca fiind, în egală măsură, o vulnerabilitate de stat. Aflat la „Infoforum”, eveniment anual dedicat securității informaționale, Dmitri Gribkov, secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, a explicat că tehnologiile moderne sunt folosite de forțe externe pentru a exercita o influență distructivă asupra Rusiei. De aceea, acestea vor fi incluse în noua versiune a Doctrinei Securității Informației, un document strategic ce vizează consolidarea suveranității digitale a țării.
Infrastructură digitală, noua linie de front
Pentru oficialii ruși, problema nu mai e doar despre site-uri sau rețele sociale blocate temporar, ci despre straturile fundamentale ale vieții digitale – telefoane mobile, sateliți, emailuri și servicii cloud. În ochii lor, aceste componente reprezintă vulnerabilități majore, mai ales atunci când, precum se pliază pe discursul oficial, pot fi folosite ca instrumente de influență străină sau pot fi amenințări din punct de vedere securitar. De exemplu, sateliții de tip Starlink, explicația e simplă și necruțătoare: oferă conectivitate rapidă „dincolo de controlul” infrastructurii tradiționale, devenind astfel o piedică în apetitul Kremlinului de a controla complet fluxurile digitale.
Smartphone-urile și ecosistemele occidentale, un pericol pentru suveranitate
Mai mult, autoritățile de la Moscova au în vizor ecosistemele complete ale telefoanelor inteligente, cu tot cu sistem de operare, aplicații și servicii de back-up. „Dependența de astfel de servicii înseamnă vulnerabilitate”, a declarat Gribkov, explicând că orice întrerupere sau limitare a accesului poate fi folosită pentru a influența sau destabiliza. Problema nu se limitează la Ucraina sau la conflictele regionale, ci se extinde la zonele de influență globală, acolo unde tehnologia occidentală devine „un punct slab” în fața unui stat care dorește să afirme controlul total asupra domeniului digital.
Un nou cadru legal pentru o „suveranitate digitală”
În acest context, Moscova pregătește o revizuire a Doctrinei Securității Informației, care ar urma să devină un ghid pentru legislație și politici concrete în domeniu. Obiectivul este clar: consolidarea suveranității digitale, controlul asupra infrastructurii și standardelor tehnologice, precum și reducerea dependenței de componente externe. În plan concret, noua doctrină vizează și controlul asupra tuturor etapelor de dezvoltare a tehnologiilor emergente, inclusiv inteligența artificială, o mișcare ce indică dorința de a reglementa strict nu doar conținutul online, ci și infrastructura de bază.
Declarații din istoria controlului și războiul tehnologic
De-a lungul anilor, Rusia a avut deja o politică dură de control asupra internetului, blocând platforme, sancționând companii care nu se conformează și intervenind direct în infrastructura digitală. În ultimii ani, restricțiile și întreruperile selecționate au devenit o normă, mai ales în zonele sensibile, precum cele militare sau strategice. În același timp, evenimentele recente—precum oprirea temporară a internetului mobil în anumite regiuni pentru a preveni utilizarea rețelelor în atacuri aeriene sau cu drone—subliniază până unde poate merge controlul rus asupra spațiului digital.
Fragilitatea sistemelor și tendința spre fragmentare globală
Această filozofie a controlului sporește tensiunile între modelul occidental, bazat pe un internet deschis, și cel rus, ce aspiră la o infrastructură securizată, naționalizată. Pe măsură ce Moscova promovează conceptul de „internet suveran”, alte state pot urma exemplul, accentuând fragmentarea pieței globale de tehnologie și creând ecosisteme tehnice regionale sau locale, unde compatibilitatea și libera circulație a datelor devin mai limitate.
Pentru utilizatorul de rând, evoluțiile acestea înseamnă o realitate mai complexă și mai riscantă: telefoanele, emailurile sau conexiunile depind de decizii politice și de măsuri de securitate ce pot fi activate peste noapte. În plus, în ecuația conflictului geopolitic, tehnologia nu mai este o simplă unealtă, ci o veritabilă armă pentru definirea puterii și influenței globale, într-un război al ideologiilor și al controlului asupra fluxurilor informaționale.
