Conform Antena 3: Dezinformarea de pe rețelele sociale, motorul violenței: un atac la adresa ambulanței din Cluj, expresia unei societăți digitale?
Un echipaj de ambulanță atacat cu bâte, topoare și pietre la Cluj, pe fondul unei dezinformări propagate pe platformele de socializare, ridică semne de întrebare majore despre sănătatea mediului informațional românesc. Tinerii agresori, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, se informează preponderent din social media, un spațiu unde ficțiunea pare să aibă de mult mai mult succes decât adevărul. Acest incident nu este unul izolat, ci rezultatul unui model de business digital bazat pe captarea atenției și pe o totală lipsă de responsabilitate socială, avertizează Dragoș Stanca, expert în media digitală, într-un interviu pentru Antena3.ro.
Algoritmii și lipsa de responsabilitate, motorul dezinformării
Dragoș Stanca explică faptul că problema dezinformării algoritmice a început să se contureze în ultimii 15 ani, intensificându-se în ultimii 10. Explozia platformelor de social media și automatizarea distribuției de conținut au creat un mediu în care modelul de afaceri al web-ului 2.0, bazat pe acumularea de atenție pentru generarea de venituri, a optimizat distribuția informațiilor indiferent de veridicitatea lor. Algoritmii, incapabili să discerne între adevăr și minciună, au favorizat conținutul care generează trafic și interacțiune, indiferent de impactul social.
„Ce se întâmplă? Asistăm la asaltul dezinformării algoritmice asupra mediului convențional de informare, care era constituit – și nu prea mai este, din păcate – de media tradițională”, afirmă Stanca. Expertul subliniază că în era digitală, „ficțiunea a devenit realitate în spațiul digital, iar realitatea nu prea mai contează”. Acesta amintește de explozia încasărilor platformelor precum Alphabet și Meta în timpul pandemiei, ca o dovadă a profitabilității tensiunilor din spațiul digital.
Analfabetismul digital și funcțional, teren fertil pentru manipulare
Un alt factor crucial identificat de expert este analfabetismul media și digital accentuat în rândul populației române. Aproximativ 65-70% dintre persoanele sub 35 de ani consideră social media o sursă de informare principală, deși aceste platforme sunt concepute, în primul rând, pentru optimizarea vânzărilor. Această tendință, combinată cu un procent alarmant de analfabetism funcțional (peste 40%, mai ales în rândul tinerilor), creează un teren fertil pentru răspândirea dezinformării și a teoriilor conspirației.
„Dacă ne uităm în Eurostat sau în Digital Decade (DESI), vedem că undeva la 70% din populație este, am putea spune, analfabetă din punct de vedere digital. Adică nu prea înțelege cum funcționează tehnologia, nu înțelege cum funcționează algoritmii”, explică Dragoș Stanca. Acest cumul de factori – dezinformare, lipsa capacității de a înțelege mediul digital și dificultatea de a interpreta informația – duce inevitabil la manifestări agresive în viața reală, reflectând violența verbală deseori tolerată în mediul online.
Soluții pe termen lung și responsabilitatea actorilor
Rezolvarea unei probleme sistemice de o asemenea profunzime nu poate veni prin măsuri pripite, ci necesită o abordare pe termen lung. Dragoș Stanca pune accent pe responsabilitatea politicienilor și a celor aflați în „zona de putere reală”, care ar trebui să își analizeze propriile practici, deseori bazate pe campanii de dezinformare menite să atace opozanții politici.
„Dacă oamenii din lumea politică și zona de putere reală – servicii și alte structuri – au o minimă responsabilitate, ar trebui, în primul rând, să își privească în ochi propriile ogrăzi”, susține expertul. Acesta adaugă că și sistemul educațional are o contribuție. Mulți profesori refuză să se actualizeze, devenind, involuntar, vectori ai răspândirii teoriilor conspirației. De asemenea, sindicatele din educație ar trebui să fie mai proactive în combaterea acestui fenomen în rândul cadrelor didactice.
Implementarea Digital Services Act (DSA) ar putea oferi un cadru legal, însă, conform expertului, aceasta este îngreunată de interesele geopolitice, Statele Unite contestând actul normativ european din cauza impactului potențial asupra platformelor americane. ANCOM, autoritatea responsabilă, se află, astfel, într-o poziție dificilă, prinsă între cerințele europene și presiunile internaționale.
Adevărul despre cifrele platformelor și ecosistemul profitabilității fără responsabilitate
În ceea ce privește afirmațiile platformelor, precum TikTok, despre eliminarea unui procent mare de dezinformare, Dragoș Stanca se arată sceptic. „Dacă 98% din dezinformare este eliminată și 2% face TikTok să arate în halul în care arată, mă tem că avem o problemă mult mare decât ne imaginăm”, afirmă el. Acest „2%” este suficient pentru a genera haos informațional cu consecințe sociale grave.
Expertul critică ecosistemul existent, care prioritizează profitul în detrimentul responsabilității sociale. „Este un întreg ecosistem al profitabilității, dar al lipsei totale de responsabilitate socială”, conchide Stanca, comparând situația cu o familie în care fiecare membru își dorește altceva, fără a mai exista un teren comun.
Cel mai grav scenariu posibil este prăbușirea democrației și ascensiunea dictaturii, ca urmare a incapacității unei populații profund dezinformate și analfabete digital de a se autoguverna. Singura speranță ar putea veni, paradoxal, din inteligența artificială, a cărei modele de afaceri se bazează pe furnizarea de informații corecte, spre deosebire de platformele actuale. Până atunci, însă, problemele generate de ignorarea dezinformării în ultimul deceniu necesită măsuri urgente, chiar dacă riscante, pentru a evita un colaps social.
Sursa: Antena 3
