De la gloria fotbalului intern la un stadion gol, transformat în sediu pentru funcționari În urmă cu șapte ani, Târgu Jiu a inaugurat o arenă modernă, proiectată cu aspirații mari, menită să devină un simbol al orașului și al fotbalului gorjean

Istoria stadionului și a echipelor care l-au poposit

Stadionul Municipal din Târgu Jiu, cunoscut drept „Constantina Diță-Tomescu”, a fost inaugurat în 2019, după ce construcțiile au fost începute în 2015. Cu o capacitate de peste 12.500 de locuri, această arenă de nivel european a fost construită în speranța relansării fotbalului local. La acea vreme, Târgu Jiu se putea mândri cu Pandurii, echipă care a fost vicecampioană în 2014 și care avea în palmares și prezențe în grupele Europa League.

Însă, chiar dacă arena era gata pentru a găzdui meciuri de cel mai înalt nivel, situația sportului din oraș s-a deteriorat rapid. În sezonul 2016-2017, Pandurii a retrogradat din Liga I, iar mediul fotbalistic s-a prăbușit odată cu dispariția echipei. Pandurii și-a continuat declinul, deși arena a fost construită pentru a fi un centru de performanță european. În 2022, clubul a fost declarat oficial falimentar, marcând sfârșitul unei epoci glorioase.

Pe lângă Pandurii, până în 2019, și alte formații cu istorie în oraș, precum ACS Viitorul Pandurii Târgu Jiu, au avut un parcurs tumultuos. După mai mulți ani de inactivitate și retrageri din competițiile de performanță, clubul și-a redus drastic activitatea, mutându-se temporar la Petroșani între 2017 și 2019, înainte de a reveni la Târgu Jiu odată cu finalizarea stadionului. Însă, evoluțiile din ultimii ani au arătat că intențiile numelui „Pandurii” s-au compromis, iar clubul a fost declarat oficial dispărut în 2024.

Ce a devenit stadionul în ultimii ani

Inițial, în semn de speranță, arena a fost gândită ca centru pentru susținerea noului proiect sportiv, însă realitatea a fost cu totul alta. În prezent, stadionul a ajuns să fie folosit aproape exclusiv de oficialii locali, care au transformat instalația într-un sediu impropriu pentru administrație. În ultimii ani, funcționarii din Primărie și-au mutat birourile acolo, într-o situație pe care oficialii au catalogat-o drept una temporară, însă a devenit definitivă după mai multe cutremure în zona, care au deteriorat sediul vechi al Primăriei.

Această mutare neoficială a devenit simbolul dezinteresului și al lipsei unei viziuni clare pentru utilizarea infrastructurii sportive. Stadionul, odată emblemă a orașului, în prezent nu găzduiește decât meciuri din liga a treia, unde echipa locală, CSM Târgu Jiu, își dispută meciurile, iar atmosfera promite mai mult pentru angajații administrației decât pentru pasionații fotbalului.

Reflecția despre această transformare accentuează contrastul profund dintre glorioasa istorie a fotbalului gorjean și prezentul său dezamăgitor. Stadionul “Constantina Diță-Tomescu” rămâne o construcție impunătoare, dar nefolosită în mod corespunzător, un simbol al oportunităților ratate și al unui sport local aflat în declin. În planurile de viitor, autoritățile ar putea explora posibilități de revitalizare, fie prin sprijin pentru cluburi locale, fie prin transformarea arenei într-un centru multifuncțional, menită să redea orașului o nouă identitate sportivă.

Pentru Târgu Jiu, întrebarea rămâne deschisă: poate această arenă, construită cu atâtea speranțe, să revină vreodată pe scena sportului de performanță? Răspunsul depinde nu doar de viziune, ci și de voința unei comunități care își dorește să redea sportului regele lui strălucirea de altădată.