Dezbatere despre șpaga în spitalele din București: între realitate și percepție
Recent, discuțiile despre mita din spitalele din Capitală au fost readuse în prim-plan pe platforma Reddit, unde un utilizator a întrebat dacă mai există situații în care pacienții trebuie să recurgă la astfel de practici pentru a beneficia de servicii medicale. Într-o societate în care sistemul sanitar public se confruntă cu numeroase provocări, controversele legate de corupție și șpagă rămân un subiect sensibil, iar răspunsurile utilizatorilor reflectă o percepție atât de complexă, cât și de schimbătoare.
Evoluția percepției și a practicii șpăgii în spitalele din București
După cum au precizat mulți dintre comentatori, în ultimii ani, situația pare să se fi schimbat, cel puțin în ceea ce privește tinerii medici din Capitală. „Dacă ești la un medic tânăr (până în 40 de ani), nici dacă vrei să dai nu îți acceptă. Situația s-a îmbunătățit. Majoritatea sunt tineri acum”, a subliniat un utilizator. În același sens, alții au confirmat: „Nu se mai dă, majoritatea doctorilor nu o acceptă (cel puțin cei tineri) și chiar se enervează când lumea insistă. Nu am auzit în ultimii ani să ceară cineva, mi s-ar părea penibil să se mai întâmple așa ceva.”
Aceste declarații reflectă o schimbare perceptibilă în comportamentul personalului medical, ceea ce sugerează un efort al instituțiilor și autorităților de a combate această practică și de a promova un sistem mai transparent. În unele cazuri, chiar și medicii din familie recunosc această îmbunătățire, afirmând că aleg pacienților să le returneze banii dacă aceștia încearcă să le ofere „atenții” nedorite.
Totuși, nu toți sunt de aceeași părere, iar experiențele personale variază. Un utilizator a povestit că, după mai multe internări în spitale de stat, nu a fost nevoit să ofere șpagă: „Din păcate am fost nevoit să ‘vizitez’ două spitale de stat diferite, pentru câteva zile, în ultimii 5 ani. Experiența mea e că în nici una din ocazii nu a fost nevoie și nici nu mi s-a cerut/impus nimic. Singurii bani pe care i-am dat au fost infirmierelor, dar chiar și aceste gesturi au fost meschine, iar ele le-au returnat.” Alte opinii sugerează că atitudinea medicilor față de astfel de practici variază, iar unele cadre medicale refuză categoric orice sumă în plus, considerând acest lucru jignitor.
Sistemul de evaluare și control, adesea folosit ca armă împotriva mitei
Un aspect mai puțin cunoscut publicului este existența unor chestionare trimise pacienților la externare, de către Ministerul Sănătății, pentru a evalua serviciile medicale. În aceste formulare, una dintre întrebări se referă explicit la practica șpăgii, cerând pacientului să declare dacă a oferit sau nu bani medicilor și dacă s-a simțit obligat sau presat în acest sens. Un pacient a povestit că, în ciuda mai multor internări, nu a fost niciodată solicitat sau influențat de astfel de practici, chiar dacă a primit astfel de chestionare pentru feedback.
Persistența și ambiguitatea în ceea ce privește acceptarea șpăgii
Deși percepția generală este că mita a scăzut semnificativ, nu lipsesc situațiile în care medicii își mențin așteptările financiare. Potrivit unor utilizatori, în anumite spitale precum Fundeni sau Floreasca, încă există medicii care acceptă sau chiar așteaptă astfel de „favoruri”. „Unii refuză categoric și o iau ca pe o jignire. Despre alții se cunoaște tariful și există așteptarea să dai. O singură dată mi s-a cerut pe față”, a declarat un cititor, care a ales să nu precizeze spitalele respective.
Există și exemple mai optimiste, ca cel al unui pacient internat la secția de chirurgie plastică de la Spitalul Floreasca, care a afirmat că, în cazul lui, medicii nu au cerut niciodată șpagă: „Vecinul meu de pat a vrut să dea o asistentă și l-a refuzat.”
Pe de altă parte, autoritățile și specialiștii din domeniul sănătății continuă să considere acest fenomen o provocare mai veche, dar și în evoluție, pentru sistemul sanitar. În timp ce unele spitale depun eforturi pentru transparență și încurajează feedback-ul anonim, altele se confruntă încă cu probleme legate de mentalitatea veche.
Peisajul continuă să fie ambiguu: în unele unități medicale, războaiele pentru a eradica mita sunt câștigate parțial, în altele, însă, practica încă persistă, alimentată și de diferențele de cultură și de atitudine între medici mai tineri și cei mai în vârstă. În timp ce autoritățile promit o luptă mai fermă împotriva corupției din sănătate, pacienții rămân în continuare prizonierii unei realități complexe, în care uneori totul depinde de noroc, de experiența personală și de atitudinea fiecărui medic.
