Într-un context în care sistemul medical românesc se confruntă cu provocări din ce în ce mai acute, ideea de a valorifica și redefine structura spitalicească existentă devine tot mai actuală. În această lumină, Alina Ion, manager și fondatoare a Spitalului de Recuperare Medicală „Sfântul Sava cel Sfințit”, lansează o propunere revoluționară: transformarea spitalelor mici din orașele mai puțin populate în centre specializate de recuperare medicală și îngrijiri paliative. O inițiativă care ar putea optimiza resursele, dar și asigura servicii de calitate pentru un segment de populație adesea neglijat.
Reconfigurarea spitalelor mici: o soluție necesară pentru zonele rurale și semi-urbane
În multe localități unde infrastructura medicală rămâne inadecvată, pacienții se confruntă cu lipsa facilităților specializate și, implicit, cu dificultăți în accesarea tratamentului adecvat. Ideea de a adapta spitalele mici ca centre de recuperare și îngrijiri paliative vine în sprijinul acestor comunități, evitând necesitatea deplasărilor lungi sau costisitoare către centre mai mari din orașe.
„Există pacienți pentru care recuperarea medicală nu este o opțiune, însă pentru ei, suportul continuu și îngrijirile paliative pot face diferența între o viață cu dignitate și una afectată de durere și suferință,” explică Alina Ion. În această viziune, spitalele devin spații unde pacienții, în special cei cu boli cronice sau în faze terminale, pot primi îngrijire permanentă, adaptată nevoilor lor, într-un mediu familiar și accesibil.
Această abordare nu reprezintă doar o gestionare mai eficientă a resurselor, ci și o modalitate de a apropia serviciile medicale de cetățeni, în special în zonele rămase adesea mai puțin deservite. În plus, adaptarea acestor unități ar putea constitui o soluție pentru reducerea aglomerării în spitalele mari, care sunt profund suprasolicitate, mai ales în contextul dezbaterilor legate de sistemul de sănătate din România.
Avantaje concrete și posibilități de adaptare a infrastructurii
Datorită infrastructurii deja existente, mai ales în zonele cu populatie redusă, reconfigurarea spitalelor mici nu ar necesita investiții masive, ci o reevaluare a serviciilor și o motivare a personalului medical spre specializări relevante. Aceste centre ar putea deveni hub-uri de recuperare, specializate și integrate cu alte servicii de sănătate, precum consilierea psihologică, managementul durerii și sprijinul pentru familie.
„Scopul nostru este să transformăm aceste spitale în centre în care pacientul primește sprijin pe tot parcursul îngrijirii, nu doar tratament acut. Astfel, vom asigura nu doar vindecare, ci și o calitate a vieții apropiată de normalitate,” afirmă Alina Ion. O astfel de strategie ar putea poziționa sistemul sanitar românesc pe o traiectorie mai umanistă, concentrată pe nevoile reale ale oamenilor, în special pe cele ale celor vulnerabili.
Perspectiva viitoare: o reformă pas cu pas pentru un sistem mai echitabil
Inițiativa Alina Ion se înscrie într-un context acut de nevoi sociale și medicale, în care transformarea infrastructurii existente a devenit o necesitate. Autoritățile sunt în fața unei oportunități de a redirecționa fonduri și resurse spre zonele mai puțin dezvoltate, pentru a crea un sistem de sănătate mai echitabil și mai responsabil.
În timp ce planul său prinde contur, specialiștii și factorii de decizie trebuie să lucreze împreună pentru a elabora ghiduri clare și strategii sustenabile. La orizont, crește speranța unui sistem sanitar adaptat realităților din teren, capabil să ofere servicii de calitate și să asigure o stare de bine tuturor cetățenilor, indiferent de locul unde trăiesc.
