Generația Z, tinerii născuți între 1997 și 2012, nu a crescut într-un univers technological, ci în mijlocul lui. Pentru aceștia, internetul, smartphone-urile și rețelele sociale nu sunt doar instrumente, ci mediul în care își construiesc lumea și identitatea. Însă, această expunere continuă la tehnologie pare să aibă consecințe serioase asupra dezvoltării lor cognitive, arată studiile recente.
Impactul tehnologiei asupra creierului tinerilor
De la sfârșitul secolului al XIX-lea, cercetările despre dezvoltarea cognitivă au arătat o tendință generală de creștere a inteligenței în fiecare generație. Însă, această linie ascendente s-a întrerupt odată cu apariția Generației Z. Specialiștii în neurologie și educație avertizează cu privire la un declin semnificativ în abilitățile cognitive esențiale pentru învățare și rezolvare de probleme. Datele indică o scădere a atenției, a memoriei și a capacității de prelucrare a informațiilor, dar și a rezultatelor de la teste IQ. Nu este vorba doar despre o singură abilitate, ci despre un întreg model de funcționare cerebrală afectat de modul în care tinerii se raportează la tehnologie.
Unul dintre cei mai vocali experți în acest domeniu, neurologul Dr. Jared Cooney Horvath, a îngrijorat comunitatea științifică cu concluziile studiilor sale. El explică faptul că „creierul uman nu este conceput să învețe din fragmente scurte, rezumate rapide și informații fragmentate. Când cunoștințele vin în fragmente, creierul nu are șansa de a dezvolta o înțelegere profundă”. Horvath atrage atenția că majoritatea tinerilor petrec peste jumătate din timpul treaz în fața ecranelor, ceea ce afectează direct dezvoltarea cognitivă, chiar dacă aceștia sunt mai mult în școli decât generațiile anterioare.
De ce tehnologizarea excesivă afectează modul natural de învățare
Motivul principal al acestor declinuri nu ține doar de aplicațiile sau gadgeturile folosite, ci de modul în care tehnologia intervenționează în procesul de învățare. Creierul uman este construit pentru interacțiuni directe, conversație față în față, semnale nonverbale și remedierea greșelilor în timp real. În schimb, ecranele disturbă aceste procese naturale, perturbând formarea memoriei profunde și reducând capacitatea de concentrare și înțelegere. Academia și școlile au făcut pași în direcția digitalizării, dar practicile și biologia creierului nu se pot adapta rapid astfel, ceea ce face ca performanțele elevilor să scadă pe măsură ce timpul petrecut în fața ecranelor crește.
Declinul cognitiv nu este o problemă exclusiv americană. Studiul realizat de Horvath a fost efectuat pe peste 80 de țări și toate au înregistrat tendințe similare. Cu cât elevii folosesc mai mult tehnologia, cu atât rezultatele lor școlare devin mai slabe. În special, copiii care petrec peste cinci ore pe zi pentru teme sau activități educaționale digitale au avut scoruri mult mai mici comparativ cu cei care folosesc tehnologia mai moderat sau deloc.
Recomandări pentru un echilibru între tehnologie și implicare umană
Experții nu recomandă eliminarea totală a tehnologiei, ci regândirea modului în care ea este integrată în actul educațional. În primul rând, trebuie reduse timpul petrecut în fața ecranelor, în special pentru cei mici, pentru a permite creierului să funcționeze în mod natural. Este nevoie, de asemenea, de încurajarea lecturii mai lungi și a conversațiilor, care stimulează gândirea critică și empatia. În plus, promovarea scrisului de mână și a activităților fără întreruperi digitale poate ajuta la dezvoltarea gândirii creative și a abilităților de rezolvare a problemelor.
Responsabilitatea revine atât părinților, cât și școlilor și societății în ansamblul ei. În timp ce tehnologia devine din ce în ce mai omniprezent, soluția nu stă în a o interzice, ci în a găsi modalități de a o integra echilibrat în procesul educațional și de dezvoltare a tinerilor. În acest context, este esențial ca mediul de învățare să revină la interacțiuni mai naturale, mai apropiate de modul în care creierul uman învață în mod optim, pentru a asigura o generație cu adevărat pregătită pentru provocările viitorului.
