Sănătate

Aproximativ 60.000 de români suferă anual un accident vascular cerebral (AVC), iar recuperarea pentru mulți dintre aceștia nu se încheie odată cu externarea din spital

Aproximativ 60.000 de români suferă anual un accident vascular cerebral (AVC), iar recuperarea pentru mulți dintre aceștia nu se încheie odată cu externarea din spital

Aproximativ 60.000 de români suferă anual un accident vascular cerebral (AVC), iar recuperarea pentru mulți dintre aceștia nu se încheie odată cu externarea din spital. Una dintre cele mai frecvente complicații post-AVC este spasticitatea, o problemă motorie ce poate afecta considerabil calitatea vieții pacientului, dar care poate fi tratată dacă este depistată la timp.

Spasticitatea post-AVC și impactul său

Spasticitatea reprezintă o creștere anormală a tonusului muscular și o rigiditate a mușchilor, ce apare frecvent în urma unui AVC. Aceasta afectează mai ales membrele și poate duce la limitări ale mișcărilor, dureri și dificultăți în realizarea activităților cotidiene. Conform specialiștilor, recunoașterea timpurie a simptomelor este esențială pentru a oferi pacientului un tratament eficient și pentru a evita complicațiile ulterioare.

„Este extrem de important ca pacienții și familiile lor să fie informați despre simptomele spasticității și să solicite ajutor medical de îndată ce apar disconforturi sau rigiditate crescută,” afirmă un medic neurolog de la Clinica de Recuperare din București. În cazul în care nu este tratată la timp, spasticitatea poate duce la deformări osoase, dureri persistente și o mobilitate tot mai redusă.

Tratamentul și abordările moderne

Există mai multe opțiuni pentru gestionarea spasticității post-AVC, de la medicație până la proceduri de fizioterapie și intervenții invazive. În funcție de severitatea cazului, medicii pot recomanda utilizarea relaxanților musculare sau botox, o terapie injectabilă ce reduce temporar rigiditatea mușchilor.

„Tratamentul trebuie personalizat, iar intervențiile precoce pot face diferența în recuperarea pacientului,” explică un specialist în reabilitare neurologică. Fizioterapia joacă un rol crucial în reducerea tensiunii musculare și în prevenirea deformărilor. De asemenea, terapia ocupațională contribuie la restabilirea abilităților de zi cu zi, facilitând reintegrarea socială.

Perspectiva pacienților și a familiilor

Mulți pacienți și familie nu sunt mereu conștienți de existența spasticității sau de posibilitățile de tratament. În lipsa unui diagnostic precoce, simptomele se pot agrava, limitând și mai mult autonomia persoanelor afectate. Specialiștii recomandă ca după un AVC, monitorizarea atentă să fie continuată în perioada post-spitalicească, pentru a identifica devreme eventuale complicații.

„Este esențial ca pacienții să fie informați despre sănătatea lor și să fie sprijiniți în procesul de recuperare, pentru a evita evoluțiile negative,” subliniază medicii din centrele de recuperare.

Inițiativele de informare și educare sunt din ce în ce mai prezente în România, dar rămâne de lucru pentru creșterea conștientizării. În plus, accesul la tratament poate fi uneori limitat din cauza resurselor disponibile sau a lipsurilor din sistemul de sănătate.

Programul național de recuperare pentru pacienții post-AVC

Din luna martie 2023, autoritățile au anunțat inițierea unui nou program național destinat îmbunătățirii accesului la tratament și la recuperare a pacienților post-AVC. Acest program include fie consiliere specializată, fie intervenții complexe de reabilitare, cu scopul de a reduce numărul de pacienți cu dizabilități severe.

Fiecare caz va beneficia de o evaluare personalizată, iar intervențiile vor fi adaptate nevoilor individuale. Programul se derulează în mai multe centre de recuperare autorizate și urmărește să optimizeze șansele de recuperare pentru acei pacienți care au nevoie de sprijin pe termen lung.