Agenția de rating S&P a menținut ratingul României la BBB-, dar a păstrat perspectiva negativă, anticipând o consolidare fiscală pe termen mediu. Creșterea economică ar urma să fie temperată în acest an, la 0,25%, dar deficitul extern ar trebui corectat în următorii ani. Totuși, S&P a avertizat asupra impactului social al măsurilor de consolidare, agravat de inflația neașteptată.
Provocări pe fondul consolidării fiscale
S&P se așteaptă ca guvernul să progreseze în implementarea măsurilor fiscale planificate. Acestea ar trebui să reducă deficitul bugetar general la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% din PIB în 2027. Pentru 2024, deficitul este estimat la 9,4% din PIB. Totodată, agenția anticipează un deficit de 4,3% din PIB pentru 2029.
Acest deficit, cu 1,1 puncte procentuale mai mare decât cel de 3,2% preconizat de guvern, respectă totuși cerințele Uniunii Europene în cadrul procedurii de deficit excesiv (PDE). Cu toate acestea, S&P a subliniat că rămân provocări importante pe termen mediu, menținerea disciplinei fiscale fiind esențială. Agenția consideră că măsurile pentru consolidarea din acest an sunt deja adoptate, dar riscurile de implementare persistă. Acestea includ potențialele contestații legale ale bugetului și vulnerabilitățile legate de colectarea taxelor.
Impactul inflației și perspective pe termen lung
Inflația provocată de conflictul din Orientul Mijlociu alimentează tensiunile în cadrul coaliției de guvernare. S&P a remarcat că autoritățile nu au specificat încă măsuri fiscale pentru după 2026. Agenția de rating a accentuat importanța îmbunătățirii colectării veniturilor fiscale, inclusiv prin reducerea decalajului de TVA și eficientizarea administrației fiscale. Totodată, fluxul de fonduri europene este esențial pentru cheltuielile de capital ale guvernului.
Datoria publică netă a României, raportată la PIB, va continua să crească, dar într-un ritm mai lent. Creșterea va fi de 3,2 puncte procentuale în acest an, ajungând la 60,4%. În 2027, creșterea este estimată la 1,8 puncte procentuale, în 2028 la 1,4 pp, iar în 2029 la 1,3 pp. Consolidarea fiscală ar trebui să conducă la îmbunătățirea balanței externe. Deficitul de cont curent este prognozat să scadă la 8,0% din PIB în 2025.
Scenarii politice și așteptări
Bilanțul extern va beneficia de creșterile fluxurilor de fonduri europene în următorii ani. Intrările non-datorii, cum ar fi granturile de investiții UE și investițiile străine directe, ar putea acoperi între 50% și 60% din deficitele de cont curent, susținând puternica poziție a băncii centrale. Alexandru NAZARE, fostul ministru de Finanțe, spera într-o schimbare pozitivă a perspectivei din partea agențiilor de rating.
Este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple înainte ca tranziția de la Partidul Național Liberal (PNL) la Partidul Social Democrat (PSD) să fie clarificată. S&P consideră că tranziția va fi una lină, dar se așteaptă ca stabilitatea politică să fie testată înainte de următoarele alegeri parlamentare de la sfârșitul anului 2028.
