Economie

S & P Global Ratings a confirmat, vineri, ratingurile de credit suveran ale României la nivelul BBB-/A-3, menținând, totodată, o perspectivă negativă pentru evoluția economiei naționale

S & P Global Ratings a confirmat, vineri, ratingurile de credit suveran ale României la nivelul BBB-/A-3, menținând, totodată, o perspectivă negativă pentru evoluția economiei naționale

S & P Global Ratings a confirmat, vineri, ratingurile de credit suveran ale României la nivelul BBB-/A-3, menținând, totodată, o perspectivă negativă pentru evoluția economiei naționale. Anunțul vine în contextul în care țara noastră a făcut pași concreți pentru stabilizarea situației financiare, dar nu evită provocările generate de conflictele internaționale, în special de conflictul din Orientul Mijlociu, impactul căruia va depinde de durata și intensitatea acestora.

Deciziile de rating și contextul economic actual

Ratingurile confirmate de agenția de rating reflectă o perspectivă prudentă asupra evoluției financiare a României. Potrivit raportului publicat, stabilizarea situației economice s-a realizat prin măsuri fiscale dure, dar necesare, în ciuda diferendelor între partidele politice din coaliție. Analiștii de la S & P Global Ratings consideră că, deși au fost făcuți pași importanți în direcția controlului cheltuielilor și al consolidării fiscale, incertitudinile legate de criza geopoliticală încă planează asupra viitorului economic al țării.

„Perspectiva negativă semnalează riscul ca evoluțiile externe și interne să limiteze stabilitatea macroeconomică, în ciuda eforturilor depuse pentru menținerea unei poziții fiscale solide”, explică sursa. În același timp, agenția remarcă faptul că măsurile luate sunt deja în vigoare, precum creșterea TVA și păstrarea unor restricții asupra salariilor și pensiilor din sectorul public.

Riscuri politice și măsuri fiscale din programul pentru 2026

Riscul politic rămâne un factor de preocupare, având în vedere dezacordurile existente între partidele politice cu privire la măsurile fiscale și structurale. Cu toate acestea, specialiștii notează că guvernul a continuat să implementeze cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv majorarea TVA și menținerea politicii de înghețare a salariilor și pensiilor. Aceste măsuri sunt considerate necesare pentru atingerea obiectivelor de consolidare fiscală, deși pot genera tensiuni politice și sociale.

Referindu-se la bugetul pentru anul următor, agenția precizează faptul că România s-a angajat oficial în eforturi continue de control al cheltuielilor. Potrivit raportului, bugetul pentru 2026 „reprezintă un angajament față de continuarea consolidării fiscale prin controlul cheltuielilor, îmbunătățiri administrative și înghețarea salariilor și a pensiilor”.

Agenția subliniază că, pentru a menține stabilitatea fiscală, este crucial ca măsurile de consolidare să fie continuate, chiar și în contextul incertitudinilor globale. În acest sens, guvernul României a reafirmat angajamentul de a respecta aceste obiective, în ciuda diverselor presiuni interne și externe. În plus, autoritățile intenționează să monitorizeze în mod riguros impactul conflictelor internaționale, în special din Orientul Mijlociu, asupra economiei naționale.

Un fapt concret în acest sens îl reprezintă anunțul din luna martie 2023, când Ministerul Finanțelor a declarat că va continua să implementeze măsuri de reducere a cheltuielilor și să mențină disciplina fiscală, pentru a avea o creștere sustenabilă și pentru a evita riscurile de recesiune. De asemenea, este planificat să fie lansate, în următoarele luni, o serie de proiecte menite să sporească transparența gestionării fondurilor publice și să îmbunătățească colectarea veniturilor fiscale.