Slovenia intenționează să interzică accesul minorilor sub 15 ani la rețelele sociale, ca parte a unei strategii stricte de protecție a tinerilor în fața efectelor negative ale mediului digital. Anunțul a fost făcut joi de vicepremierul Matej Arcon, în cadrul unei conferințe de presă, iar măsura în cauză face parte dintr-un proiect de lege aflat în fazele incipiente de elaborare.
O undă de șoc în domeniul reglementărilor digitale pentru copii
Decizia Sloveniei vine într-un context mai larg, în care mai multe țări europene își doresc să limiteze accesul minors la rețelele sociale, recunoscând riscurile semnificative de dependență, cyberbullying și influențare negativă. Spațiul digital, care odată era considerat un teren nesupravegheat, devine tot mai mult o zonă reglementată de legislative dure, care urmăresc să protejeze cel mai vulnerabil segment al populației: copiii și adolescenții.
Vicepremierul Arcon a explicat că noua lege va interzice accesul la platformele de socializare pentru cei cu vârsta sub 15 ani, o măsură inspirată de legislația recentă a Spaniei, țară care a fost printre primele din Europa care a impus astfel de restricții. “Este un pas important pentru a asigura un mediu digital sigur și echilibrat pentru tinerii noștri,” a afirmat oficialul sloveni. De asemenea, proiectul de lege ar putea include obligația pentru platforme să implementeze măsuri suplimentare de verificare a vârstei și să limiteze timpul petrecut online pentru minorii exceptați de la această regulă.
Contextul european și preocupările părinților
Tendința de a restricționa accesul minorilor la rețelele sociale răspunde și presiunilor din partea părinților, educatorilor și a organizațiilor pentru drepturile copilului, care trag un semnal de alarmă asupra impactului profund al mediului digital asupra sănătății mentale și dezvoltării emoționale a tinerilor. În ultima vreme, studii multiple au ilustrat modul în care expunerea excesivă la platforme precum Instagram, TikTok sau Facebook poate genera anxietate, depresie și probleme de stimă de sine în rândul adolescenților.
În acest context, autoritățile slovene speră că măsura va reduce astfel de riscuri, creând un cadru în care minorii se pot dezvolta sănătos și în condiții de siguranță. În plus, inițiativa a fost primită cu o oarecare satisfacție și de către specialiști în psihologie și educație, care subliniază nevoia urgentă de intervenție în fața unei epidemii digitale ce pare să scape din control.
Implicarea platformelor și provocările legislative
Deși inițiativa este lăudată pentru intențiile sale bine argumentate, implementarea ei nu va fi lipsită de obstacole. Platformele de socializare, care au devenit adevărate gigantii ai industriei digitale, trebuie să adapteze rapid sistemele de verificare a vârstei și să asigure conformitatea cu legislația locală.
În același timp, criticii se întreabă dacă astfel de restricții nu vor alimenta și un anumit tip de provocare clandestină, în care minorii vor găsi metode alternative pentru a accesa rețelele sociale, chiar dacă oficial li se interzice. Pentru aceștia, trebuie create și campanii de educare care să le ofere tinerilor alternative sănătoase și să mobilizeze părinții în monitorizarea activităților online ale copiilor lor.
Deocamdată, autoritățile slovene au semnalat că această legislație este doar o primă etapă, urmând să fie însoțită de o campanie amplă de conștientizare și de sprijin pentru părinți. Întrebarea rămâne dacă această inițiativă va fi suficient de eficientă pentru a schimba în mod real modul în care minorii interacționează cu mediul digital și dacă alte țări vor urma exemplul Sloveniei. Cu toate acestea, semnale dinspre Bruxelles indică un interes sporit pentru coordonarea europeană în domeniul protecției copiilor online, ceea ce poate însemna, pe termen mediu, o creștere a presiunilor pentru legislații similare în întreaga Uniune Europeană.
