Protest de amploare în fața Guvernului: sindicaliștii din învățământ și studenții acuză reforma educației
Astăzi, în Capitală, acțiuni de protest masive au loc în fața Palatului Victoria, adunând angajați din sistemul de educație și studenți, pentru a-și exprima nemulțumirea față de modificările legislative recente care afectează grav condițiile de lucru și accesul în universități. La miting participă membrii a trei sindicate majore din învățământ, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, fiind așteptate aproximativ 2.000 de persoane, iar alături de ei și studenții, sub umbrela Alianței Naționale a Organizațiilor Studentești din România (ANOSR).
Nemulțumirea principală se concentrează asupra Legii 141/2025, despre care liderii sindicali avertizează că „influențează salarizarea, condițiile de muncă, statutul și demnitatea profesiei didactice”. Protestatarii cer anularea acestor măsuri, considerându-le o amenințare serioasă pentru integritatea educației și statutul cadrelor didactice. Manifestarea, programată între orele 11:30 și 14:00, se desfășoară în condiții de respectare a legii, cu bannere, pancarte și mijloace audio, fiind un semnal clar al solidarizării și al dorinței de schimbare.
Reforma educației și impactul asupra studenților
Studenții, reprezentați de ANOSR, s-au alăturat marșului, adresându-și propriile revendicări. Conform activiștilor, cele mai dure reduceri bugetare vin în urma acestor modificări legislative, cu un impact devastator asupra fondurilor alocate pentru burse. „Cele mai semnificative reduceri bugetare au diminuat fondul de burse cu 52%, echivalentul a aproximativ 44.000 de burse sociale”, explică reprezentanții ASOSR. Aceștia atrag atenția că, odată cu noile reguli, studenții plătiți cu taxe nu mai sunt eligibili pentru burse, în condițiile în care costurile minime pentru traiul studențesc depășesc de aproape două ori valoarea bursei sociale.
Revendicările lor vizează majorări ale fondurilor alocate pentru bursare, revenirea la finanțarea pe tot parcursul anului și creșterea nivelului de contribuție din partea universităților, pentru a asigura egalitatea de șanse și accesibilitatea. În plus, studenții solicită și reintroducerea reducerii cu 90% a tarifelor pentru transportul feroviar intern, un beneficiu esențial pentru cei din mediul rural sau din alte zone mai îndepărtate.
Dispoziție de grevă în rândul angajaților educației
Rezultatele unui sondaj recent efectuat în rândul angajaților din învățământ arată o preocupare acută pentru viitorul sistemului educațional. La chestionar au răspuns peste 17.000 de membri, majoritatea fiind cadre didactice, iar 74,7% dintre aceștia și-au exprimat intenția de a participa la o grevă generală dacă situația nu se va schimba. Liderii sindicali avansează că această posibilitate devine tot mai plauzibilă, mai ales în contextul în care majoritatea personalului consideră că martie este momentul cel mai potrivit pentru declanșarea unui protest de amploare, chiar în perioada simulărilor pentru examenele naționale.
Majoritatea educatorilor și profesorilor se simt dezamăgiți de faptul că măsurile guvernamentale nu facilitează un mediu favorabil pentru dezvoltarea profesională și pentru motivarea personalului didactic, ceea ce poate duce la o criză acută în sistemul de învățământ românesc.
Perspective și posibile evoluții
Situația din învățământul românesc rămâne tensionată în fața acestor tensiuni sociale și legislative. În timp ce sindicaliștii și reprezentanții studenților avertizează asupra riscului unei greve generale, discuțiile despre reformă și finanțare continuă, iar presiunea pentru o reconsiderare a măsurilor adoptate pare să crească. Tensiunea între nevoia de modernizare și stabilitatea profesională a cadrelor didactice devine un subiect de maximă importanță pentru Guvern, care va trebui să găsească un echilibru între reforme și menținerea unui sistem educațional funcțional și echitabil. În săptămânile următoare, scenariile rămân deschise, iar evoluția situației depinde în mare măsură de deschiderea la dialog și de posibilitatea unui compromis între părți.
