Avocata Silvia Uscov a atacat din nou numirea judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Bucuioc, trimițând, luni, Curții de Apel București două acțiuni în anulare. Aceasta continuă astfel bătălia juridică inițiată încă de la sfârșitul anului trecut, menită să pună sub semnul întrebării legitimitatea procesului de desemnare a celor doi magistrați, într-un context politic tensionat și marcat de controversa privind funcționarea Curții Constituționale.
Inițiative multiple ale avocatei în cursul acestor luni
Silvia Uscov, avocat cu experiență și cunoscut pentru intervențiile sale în cauze legate de statul de drept, afirmă că acțiunile depuse luni la Curtea de Apel București vin ca o complementare celor deja formulate în decembrie. În aceste demersuri, Uscov solicită, în principal, anularea actelor administrative și judiciare care au condus la numirea judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Bucuioc, invocând posibile nereguli sau încălcări ale legii în procesul decizional al acestor numiri.
„Aceasta acțiune derivă din dorința de a asigura transparența și respectarea legalității în procesul numirii judecătorilor CCR, considerând că anumite vicii pot afecta legitimitatea acestor numiri”, a explicat avocata într-un interviu recent. Ea a adăugat că aceste proceduri nu sunt menite să dezinstituționalizeze Curtea, ci să se asigure că numirile se realizează conform cadrului legal, fără interferențe politice sau alte influențe nelegitime.
Contextul politic și juridic în care se desfășoară lupta juridică
Numirile judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Bucuioc au fost subiect de controversă în spațiul public și în rândul actorilor politici de mai bine de jumătate de an. Procesul de selecție, aliniat cu Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a fost însă perceput de unii critici ca fiind influențat de factor politic sau neconform cu procedurile standard.
Decizia președintelui Klaus Iohannis de a numi în aceste funcții a venit după audierea și avizarea formală în comisiile Parlamentului, dar a fost contestată de aceiași avocată Uscov, precum și de alți juriști și organizații civice, care susțin că anumite etape ale procedurii nu au fost respectate integral sau au fost interfere cu alte interese. În decembrie, Uscov a formulat deja o acțiune de suspendare a decretului președintelui, însă acum continuă demersurile cu noi solicitări privind anularea actelor de numire.
Implicații și perspective ale controverselor legale
Aceasta situație tensionează și mai mult peisajul politic și judicial din România, unde Curtea Constituțională și alte instanțe sunt adesea considerate recent și excesiv influențate de interese externe sau interne. În timp ce susținătorii inițiativei avocatei subliniază necesitatea transparenței și respectării strictului legal în numirile în funcții de judecător la CCR, adversarii avertizează asupra blocajelor instituționale și a instabilității generate de astfel de atacuri repetate asupra deciziilor luate de către Președinție sau instituții statale.
Deocamdată, Curtea de Apel București urmează să analizeze aceste acțiuni și să decidă asupra validității lor. În același timp, predictibilitatea numirilor în funcțiile cheie din justiție continuă să fie sub semnul întrebării, punând accent pe nevoia unui cadru legal clar și aplicat uniform, evitând suspendarea sau anularea unor poziții cheie din instituțiile fundamentale ale statului.
Perspectiva pe termen mediu rămâne incertă, în condițiile în care tensiunile dintre factorii politici și cei judiciari sunt încă predominante. O decizie favorabilă avocatei Silvia Uscov ar putea genera un nou val de controverse și reacții din partea celor interesați să susțină legitimitatea curților constituționale, în timp ce o respingere ar putea fi interpretată ca o victorie a procedurilor deja stabilite, dar și ca o încercare de a menține status quo-ul actual, adesea criticat pentru lipsa de transparență și independență.
Deocamdată, toate semnele indică faptul că această dispută juridică și politică va continua să fie în centrul atenției până la clarificarea definitivă a statutului acestor numiri, menținând România într-un ciclu de tensiuni și dezbateri legate de stabilitatea și funcționarea sistemului său judiciar.
