Serbia riscă să piardă fonduri europene în valoare de până la 1,5 miliarde de euro, în timp ce Comisia Europeană analizează posibilitatea suspendării plăților. Motivul principal îl reprezintă preocupările legate de regresul democratic din țara balcanică și legăturile strânse pe care Belgradul continuă să le mențină cu Moscova. Decizia ar putea complica procesul de extindere al Uniunii Europene, mai ales în contextul în care Ucraina și Muntenegru progresează rapid spre aderare.
Îngrijorări la bruxelles
Marta Kos, comisarul european pentru Extindere, și-a exprimat îngrijorarea față de evoluțiile din Serbia. Aceasta a menționat legile care subminează independența justiției, reprimarea protestatarilor și ingerințele în presa independentă. Comisia Europeană evaluează în prezent dacă Serbia mai respectă condițiile pentru a primi fonduri europene, fiind analizată posibilitatea de a bloca plățile.
Oficiali europeni, citați sub protecția anonimatului, au confirmat presiunea crescută pentru blocarea fondurilor în ultimele săptămâni. Bruxellesul a criticat deja public reformele judiciare ale președintelui sârb Aleksandar Vučić, guvernul său confruntându-se în prezent cu proteste masive. Ambasadorul Serbiei la UE, Danijel Apostolović, a declarat că este convins că nu se va ajunge la suspendarea fondurilor și că Belgradul nu renunță la obiectivul aderării depline la UE.
Reacțiile belgradului
Pachetul de legi privind restructurarea instanțelor și schimbarea modului de numire a judecătorilor a fost considerat de Marta Kos drept „un pas înapoi serios” pentru Serbia. Comisia de la Veneția va emite un punct de vedere pe marginea modificărilor legislative controversate din Serbia. Acest punct de vedere ar putea fi decisiv pentru Comisie în înghețarea fondurilor.
UE este cel mai mare finanțator al Serbiei. Între 2021 și 2024, au fost alocate peste 586 de milioane de euro în granturi nerambursabile, iar alte fonduri de până la 1,5 miliarde de euro sunt disponibile, condiționat de reforme. Sofija Todorovic, director al organizației pentru drepturile omului din Balcani YIHR, a declarat că libertatea presei și statul de drept în Serbia se află „în moarte clinică”, cerând Comisiei să intervină.
Punctul de ruptură
Tensiunile dintre Bruxelles și Belgrad s-au accentuat recent. Serbia se confruntă cu critici europene în urma unor semnalări privind violențe și nereguli la alegerile locale, precum și după intervenția poliției într-o universitate. Legăturile strânse cu Moscova au reprezentat un alt punct de îngrijorare.
Marta Kos a subliniat că Serbia, în calitate de țară candidată, trebuie să își alinieze pozițiile cu cele ale Uniunii Europene. În noiembrie, un raport privind progresul aderării Serbiei avertiza asupra regresului și a „naratiunii anti-UE”. Decizia finală privind suspendarea fondurilor ar putea fi luată în urma opiniei Comisiei de la Veneția.
