Grupul PACE, format din parlamentari care și-au părăsit anterior partidul Potrivit, pregătește lansarea unei moțiuni simple împotriva ministrului Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, acuzată de mod în care a gestionat reprezentarea României în procesul decizional european legat de acordul comercial UE-Mercosur. Această inițiativă vine în contextul unui climat politic tensionat, argumentul principal al inițiatorilor fiind faptul că modul în care diplomația României a fost condusă în această speță s-a dovedit a fi defectuos, ideologizat și lipsit de coordonare.
O poziție critică față de gestionarea relațiilor externe
Moțiunea, intitulată propunător „Diplomația progresistă”, critică dur felul în care reprezentanții de la Ministerul Afacerilor Externe au tratat negocierile cu privire la acordul UE-Mercosur, încheiat în 2019 după ani de discuții și controverse europene. Potrivit senatorului Clement Sava, inițiativa are în vedere „modul defectuos, ideologizat și necoordonat în care a fost reprezentată interesele României în procesul decizional european”. În opinia lui Sava, abordarea adoptată a afectat poziția României în procesul de aprobare și implementare a acordului, sporind nemulțumirile din partea opoziției și a unor parteneri europeni.
Contextul politic și consecințele atacurilor
Este pentru a doua oară în ultimele luni când grupurile parlamentare aflate în opoziție adoptă o poziție critică la adresa Ministerului Afacerilor Externe – semnalând o posibilă deteriorare a încrederii în modul în care România își asigură reprezentarea diplomatică în Europa. În timp ce oficialii guvernamentali insistă asupra faptului că negocierile au fost purtate în condiții de transparență și responsabilitate, opoziția consideră că există grave grave în gestionarea acestora, iar toate aceste tensiuni pot avea repercusiuni în relațiile externe ale țării.
Un alt aspect important îl constituie motiful de „ideologizare” invocat deja de criticii miniștrilor din executiv, care susțin că deciziile României în cadrul acestor negocieri au fost influențate de anumite criterii politice sau ideologice, mai ales în contextul în care anumite țări europene au avut poziții clar diferite față de acest acord atât din motive economice, cât și de suspendare a anumitor principii.
Ce urmează pentru Oana Ţoiu și diplomația românească
Până acum, reprezentanții PACE și-au exprimat intenția de a depune moțiunea în Parlamentul României, dar încă nu s-a anunțat dacă ea va fi lansată oficial în cazul în care nu vor fi îndeplinite anumite condiții sau dacă vor fi făcute modificări în textul inițial. În orice caz, această inițiativă reflectă o criză de încredere în domeniul diplomației românești, în special în ceea ce privește modul în care sunt negociate și gestionate pactele comerciale și politico-diplomatice cu partenerii europeni și internaționali.
Analistii politici subliniază că o astfel de mișcare nu trebuie subestimată, chiar dacă aspectele legate de colaborare europeană și de poziționare geopolitică sunt extrem de complexe. În plus, modul în care această situație se va dezvolta poate evidenția în continuare dacă pandemia și criza economică globală vor avea un impact semnificativ și asupra modului în care România se raportează și negociază în interiorul Uniunii Europene.
Prim-ministrul și șefii de partid deja au început să monitorizeze reacțiile, încercând să mențină o poziție de echilibru între susținătorii ambasadorului Ţoiu și opoziție, în vreme ce timpul și evoluția acestei inițiative vor indica dacă va fi în măsură să impacteze deciziile actuale privind politica externă. Astfel, scena politică românească rămâne în așteptare, cu toate tensiunile și incertitudinile specific politicului actual.
