Prezența păcănelelor aproape de școlile din București: o problemă cu impact social și legislativ
Situat în inima Bucureștiului, fenomenul sau, mai degrabă, amploarea prezenței sălilor de jocuri de noroc în proximitatea unităților de învățământ a devenit un subiect de mare actualitate. Conform unei analize recente, peste jumătate dintre cele 751 de locații destinate jocurilor de noroc din Capitală se află la mai puțin de 300 de metri de școli, generând îngrijorare atât în rândul părinților, cât și al specialiștilor în domeniu.
Cereri de reglementare și inițiative legislative în derulare
Problema a fost, oficial, subiectul unor inițiative legislative încă neterminate. La începutul anului 2023, USR a propus în Parlament un proiect de lege menit să interzică funcționarea sălilor de jocuri de noroc la mai puțin de 300 de metri de școli. Deși propunerea a fost blocată, ea a adus în discuție o serie de probleme legate de protecția elevilor și de influența nocivă a jocurilor de noroc asupra tinerelor generații. În cazul în care această legislație ar fi fost adoptată, peste 400 de săli de jocuri din București ar fi trebuit să își înceteze activitatea în imediata vecinătate a unităților școlare.
Pentru a ilustra amploarea ascensiunii acestui fenomen, s-a creat un motor de căutare online, destinat publicului larg, pentru a verifica câte locații de acest tip se află în proximitatea unei școli. Acest instrument a evidențiat o situație alarmantă, mai ales în sectorul 2, cel mai „infestat” cu săli de jocuri, unde se concentrează aproape 20% din total.
Sectorul 2 și alte zone: un focar de activitate pentru păcănele
Sectorul 2 devine, conform datelor recente, cel mai afectat, acoperind 142 de locații, ceea ce înseamnă că există, în medie, o sală de jocuri la fiecare 220 de metri pătrați. În plus, circa 30% dintre unitățile școlare din sector se află în vecinătate sau în apropiere de astfel de locații. Analiza a scos la iveală și situații extreme: 36 de școli au fost identificate la mai puțin de 100 de metri de o sală de jocuri, iar în unele cazuri, distanța minimă este de doar câțiva metri, precum exemplul din Sectorul 1, unde o școală se află la numai 3,6 metri de o agenție de pariuri.
Un alt aspect alarmant îl reprezintă raportul de aproximativ un aparat de joc pentru fiecare 210 locuitori, ceea ce poziționează Capitala aproape dublu față de media națională. Această concentrare de săli și aparate generează o serie de riscuri sociale, mai ales în raport cu vulnerabilitatea tinerilor și a populației locale.
Proiecte de interzicere și opoziția specialiștilor
Dezbaterea privind restricțiile nu se limitează doar la inițiative legislative. În Sectorul 3, în luna martie, a fost adoptată o hotărâre prin care s-au interzis sălile de jocuri din blocuri, în încercarea de a reduce riscurile asociate cu jocurile de noroc. Deja, în alte zone ale Bucureștiului și nu numai, autoritățile locale și-au exprimat intenția de a urma exemplul, încercând să limiteze astfel de activități în zonele centrale ale orașului.
Însă, avocați, criminologi și experți în domeniu avertizează asupra faptului că măsurile totale de interdicție pot avea efecte paradoxale, mutând fenomenul în online sau în zone clandestine, dificultățile legate de monitorizare și control fiind evidente. Criminologul Vlad Zaha a subliniat că „interdicțiile totale la jocuri de noroc nu funcționează”, precizând că potențialul de criminalitate sau de dependență nu dispare, ci se mută în mediul digital sau în rețelele clandestine.
Viitorul reglementării și perspectivele sociale
Pe fondul creșterii numeroaselor locații de jocuri de noroc în apropierea școlilor și a opiniei publice tot mai preocupate de efectele acestui fenomen, discuțiile privind legislația și măsurile administrative sunt mai active ca niciodată. În timp ce autoritățile locale și naționale caută soluții, rămâne clar că implementearea unor măsuri eficiente trebuie să țină cont nu doar de restricții legale, ci și de conștientizarea publicului și de implicarea comunităților în demersuri de prevenție.
Dacă proiecte precum cel al USR vor fi sau nu adoptate în forma lor finală, va depinde în mare măsură de voința politică și de colaborarea cu specialiștii în domeniu. Între timp, întrebarea rămâne: cum poate fi protejată generația tânără într-un oraș unde păcănelele sunt atât de aproape de școli? Răspunsul va necesita, fără îndoială, o abordare complexă, dinamică și vigilentă.
Sursa: Buletin.de
