Primăria Sectorului 4, condusă de edilul Daniel Băluță, a început anul 2026 cu un aparent paradox financiar care stârnește întrebări și controverse. În timp ce administrația locală raportează un excedent bugetar de aproape 10 milioane de lei, reprezentând fonduri necheltuite din anul precedent, planurile pentru dublarea unui împrumut deja contractat ridică seriousnescuri asupra stabilității financiare a sectorului.
Excedent ascuns și planuri de îndatorare extremă
Raportat oficial, Sectorul 4 deține un excedent de aproximativ 9,74 milioane de lei, bani care sunt încă disponibili din bugetul local pentru a fi investiți sau pentru alte nevoi imediate. Cu toate acestea, administrația pare să fie mai interesată de achitarea facturilor restante pentru proiectele europene din fonduri nerambursabile, care, din cauza unor întârzieri sau reduceri în bugetare, nu acoperă integral cheltuielile pentru reabilitarea blocurilor și modernizarea școlilor. În această situație, se pune problema urgentă a suplimentării creditului bancar deja contractat, de la 100 de milioane la 200 de milioane de lei, urmare a unor ajustări financiare percepute ca fiind necesare.
Decizia de a mări datoria publică a sectorului cu această sumă și de a contracta un nou credit de 100 de milioane de lei survine într-un context în care costurile pentru reabilitarea infrastructurii educaționale și energetice ale blocurilor au crescut semnificativ. Astfel, trei unități de învățământ sunt vizate de majorări ale bugetelor, iar sumele alocate pentru aceste proiecte depășesc uneori suma inițială aprobată, fiind nevoie de împrumuturi suplimentare. În plus, fondurile europene, de peste 864 de milioane de lei pentru aceste proiecte, nu acoperă integral cheltuielile, ceea ce duce la creșterea deficitului și la necesitatea de a apela la surse interne de finanțare sau credite bancare.
Costuri în creștere și viitorul îndatorării publice
Analizele financiare relevă că, odată cu semnarea acestor noi credite, gradul de îndatorare al Sectorului 4 va atinge cote îngrijorătoare, cu o dublare a ratelor de plată în următorul deceniu. Conform unui scenariu pesimist prezentat de specialiști, în anul 2031, și din nou în 2033, datoria va ajunge la aproximativ 28% din veniturile sectorului. Aceasta înseamnă că, în ciuda aparentului surplus, Sectorul 4 va fi extrem de vulnerabil la fluctuațiile economice și la eventuale pierderi de venituri, mai ales dacă proiectele majore vor întâmpina întârzieri sau probleme neașteptate.
Conflictul politic și impactul asupra bugetului general al Bucureștiului
Peisajul financiar al Sectorului 4 devine și mai complicat în contextul conflictului deschis între Daniel Băluță, primar al sectorului și președinte al PSD București, și Ciprian Ciucu, primarul Capitalei, din Partidul USR. Ciucu l-a acuzat recent pe Băluță că este „direct responsabil” pentru situația delicată a bugetului general al orașului. În ochii edilului general, deciziile și schemele financiare din Sectorul 4, la vremea când Băluță deținea influență în guvern, au fost motive principale pentru dezechilibrul financiar al Bucureștiului.
Replicile nu au întârziat să apară. Băluță a criticat administrația lui Ciucu drept una marcată de „amatorism și incapacitate”, punând accent pe faptul că intențiile Primăriei Generale de a majora prețurile pentru transportul public ar fi doar o altă dovadă de dezechilibru și incompetență.în timp ce tensiunile politice se intensifică, orașul se confruntă cu probleme acute legate de finanțare, capacitatea de investiție și gestionarea eficientă a resurselor.
Anul 2026 pare să promită o continuare a acestor conflicte financiare, cu instabilitate și decizii care vor avea impact direct asupra vieții bucureștenilor. În tot acest timp, administrația sectorului nu renunță la planurile de îndatorare, chiar dacă perspectivele pe termen mediu și lung indică o presiune tot mai mare asupra bugetului și a resurselor publice. Rămâne de văzut dacă deciziile vor avea în vedere sustenabilitatea și echilibrul financiar, sau dacă bucureștenii vor fi pur și simplu martorii unui joc politic și economic cu consecințe pe termen lung.
