Conform Digi24: Pericolul redeschiderii termocentralelor pe cărbune, avertizat de Ministerul Energiei
Decizia de a redeschide unități de producție pe bază de cărbune, care au fost deja închise, reprezintă o mișcare „extrem de periculoasă” pentru România, atât din punct de vedere financiar, cât și al credibilității pe plan european, a avertizat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Buşoi. Acesta a subliniat că România a beneficiat deja de fonduri europene pentru a implementa proiecte alternative, iar o astfel de inițiativă legislativă riscă să atragă penalități financiare substanțiale și să pună în pericol accesul la fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Implicații financiare și politice majore
Redeschiderea capacităților energetice pe bază de cărbune, propusă printr-un amendament adoptat de Senat, contravine angajamentelor asumate de România în cadrul reformei pieței de energie electrică, un jalon finanțat prin PNRR. Cristian Buşoi a explicat că astfel de acțiuni pot duce la blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR, cu consecințe directe asupra finanțării unor proiecte esențiale precum spitale, școli și infrastructură, precum și asupra altor proiecte energetice.
Potrivit oficialului din Ministerul Energiei, penalitățile financiare ar putea depăși un miliard de euro, punând în pericol nu doar fonduri europene, ci și stabilitatea financiară a țării. „În aceste momente, interesul României trebuie să prevaleze în fața oricăror interese politice”, a subliniat Buşoi pe pagina sa de Facebook, argumentând că responsabilitatea și deciziile echilibrate sunt cruciale pentru a proteja atât securitatea energetică, cât și interesele financiare naționale.
Negocieri cu Comisia Europeană și alternativele energetice
Eforturile Guvernului se concentrează pe menținerea în funcțiune a unității energetice de la Turceni, în conformitate cu Planul Național de Redresare și Reziliență. Această unitate face parte din Jalonul 119A, care vizează înlocuirea cărbunelui din mixul energetic. Demersul este susținut de concluziile studiilor validate de Agenția de Reglementare în Domeniul Energiei (ACER) și de realitățile complexe ale pieței energetice actuale, la nivel regional și european.
Secretarul de stat a făcut distincția între negocierea menținerii temporare a unor capacități energetice necesare în situații de criză și anularea completă a unei reforme deja asumate, validate și finanțate. În acest context, Guvernul poartă negocieri cu Comisia Europeană, explorând toate soluțiile posibile pentru a asigura securitatea sistemului energetic național, fără a compromite fondurile europene indispensabile dezvoltării României.
Amendamentul PSD și excepțiile prevăzute
Propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, adoptată de Senat, include un amendament propus de PSD, care stipulează că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție pe bază de lignit și huilă se va putea realiza doar după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități similare. Proiectul mai conține și prevederi specifice care permit punerea în funcțiune a unor noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă în situații excepționale. Acestea includ cazuri precum constituirea de rezerve strategice pentru mobilizare în caz de război sau pentru asigurarea resurselor energetice necesare în cazul instituirii stării de urgență, precum și pentru prevenirea amenințărilor la adresa suveranității naționale.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a acuzat anterior PSD că prin astfel de inițiative pune în pericol banii din PNRR, acuzând un „comportament sistemic” menit să demonstreze că țara se află în haos.
Totuși, dincolo de aceste excepții, revenirea la dependența de combustibili fosili contravine direcției strategice europene de tranziție către energii curate și poate submina obiectivele climatice.
Sursa: Digi24
