Conform Digi24: Noul val de căldură va aduce temperaturi de până la 42 de grade Celsius în Europa de Vest în următoarele două zile, marcând deja al cincilea episod de caniculă din acest an. Situația este agravată de seceta severă, care a dus la impunerea unor restricții de consum în mai multe zone. În România, locuitorii din 80 de localități primesc apă raționalizat. Climatologul Roxana Bojariu a explicat la Digi24 că ploile torențiale de vară nu sunt suficiente pentru a combate seceta, deoarece solul, deja uscat și compactat, nu le poate absorbi eficient, iar precipitațiile nu ajung întotdeauna în zonele cele mai afectate.
Ploile de vară, ineficiente împotriva secetei
August, prin natura sa climatică, înregistrează în mod obișnuit precipitații mai reduse comparativ cu lunile iulie și iunie. Anul acesta, această tendință naturală se suprapune cu o perioadă de secetă accentuată în multe regiuni europene, inclusiv în România. Zonele vestice ale țării, dar și porțiuni din Moldova și nordul Dobrogei, au consemnat o scădere semnificativă a precipitațiilor încă din primăvară.
Temperaturile ridicate actuale intensifică pierderile de apă din sol prin evaporare și din vegetație prin evapotranspirație. Climatologul Roxana Bojariu a subliniat că, deși se pot înregistra perioade cu instabilități atmosferice și chiar coduri de instabilitate în anumite zone ale țării, aceste ploi de vară au o distribuție extrem de neuniformă. Adesea, ele nu cad în regiunile unde nevoia de apă este cea mai mare, limitând astfel eficacitatea lor în ameliorarea secetei.
Impactul schimbărilor climatice asupra precipitațiilor și temperaturilor
Meteorologul ANM Elena Mateescu a adăugat la Digi24 că ploile torențiale și sporadice, caracteristice sezonului de vară prin activitatea de convecție, eliberează cantități mari de apă într-un interval scurt. Solul, fiind compactat de secetă, nu are capacitatea de a absorbi eficient aceste volume de apă, iar o mare parte se scurge la suprafață. Soluția ar fi ploi mai moderate și susținute, însă acestea nu sunt prevăzute pe termen scurt.
Roxana Bojariu a explicat că atât valurile de căldură, cât și intensificarea precipitațiilor, care se traduc printr-o încărcare neeficientă a solului cu apă, sunt consecințe ale încălzirii globale. Fenomenele meteorologice extreme, deși au existat și în trecut, ating acum frecvență, intensitate și durată fără precedent. Modificările climatice generează o cantitate mai mare de energie în atmosferă, alimentând aceste manifestări mai intense și mai frecvente ale fenomenelor meteorologice.
În prezent, în România, 80 de localități se confruntă cu restricții de apă, iar prognozele indică o continuare a perioadelor cu temperaturi ridicate și risc de secetă.
Sursa: Digi24
