Conform Antena 3: Căldura extremă și seceta afectează producția nucleară în Europa, forțând centrale să-și reducă activitatea. Râurile cu niveluri scăzute și temperaturi ridicate ale apei pun în dificultate sistemele de răcire ale reactoarelor, generând îngrijorări pe piața energetică. România se numără printre țările vulnerabile la aceste fenomene, pe lângă Ungaria și, mai ales, Franța, motorul energiei nucleare europene.
Impactul secetei asupra centralelor nucleare
Dependența centralelor nucleare de resursele de apă pentru răcire devine tot mai evidentă în contextul schimbărilor climatice. În Ungaria, centrala de la Paks, responsabilă pentru aproximativ 40% din necesarul de electricitate al țării, a funcționat la capacitate redusă, cu doar una dintre cele patru unități turbină operațională, din cauza nivelurilor istorice scăzute ale Dunării. Situația a dus chiar la un risc iminent de oprire completă. În România, deși efectele pe Dunăre nu au fost durabile, autoritățile trebuie să fie pregătite pentru posibila oprire temporară a Unității 2 de la Cernavodă.
Franța, cea mai mare utilizatoare de energie nucleară din Europa, resimte și ea puternic aceste efecte. Deși pierderile de producție anuale cauzate de temperaturile ridicate ale apei sunt, în medie, sub 1%, fluctuațiile pe termen scurt pot fi semnificative. În timpul valurilor de căldură din 2026, capacitatea maximă disponibilă a reactoarelor franceze a fost limitată temporar cu opt până la nouă gigawați, echivalentul a unei cincimi din capacitatea nucleară normală de vară. Această reducere, deși nu a dus la un deficit total de energie, subliniază vulnerabilitatea sistemului în perioade critice.
Vulnerabilități pe piața energetică europeană
Chiar dacă pierderile anuale de producție nucleară din Franța sunt relativ mici, impactul pe termen scurt este crucial pentru operatorii de rețea și traderii de energie electrică. Stabilitatea rețelelor și prețurile energiei electrice sunt influențate direct de disponibilitatea energiei în momentele de vârf ale cererii, determinate adesea de valurile de căldură și utilizarea sporită a aerului condiționat. Reducerea producției nucleare, combinată cu cererea crescută și posibila scădere a producției din alte surse, precum energia eoliană, poate duce la creșteri bruște ale prețurilor. Această situație a fost observată, de exemplu, pe 24 iunie, când reducerea capacității de producție a Franței a determinat creșteri temporare ale prețurilor energiei electrice în Franța și Germania.
Necesitatea răcirii reactoarelor nucleare implică evacuarea unei cantități mari de căldură reziduală în apele naturale. Când debitul râurilor este scăzut, temperatura apei crește rapid, iar limitele legale privind protecția vieții acvatice pot obliga la reducerea producției. În situații critice, autoritățile pot acorda derogări temporare, dar acestea necesită monitorizare atentă. Centralele cu turnuri de răcire consumă mai puțină apă, dar nu elimină complet dependența de condițiile meteorologice, așa cum arată cazul centralei de la Golfech, situată pe râul Garonne.
Perspective și adaptări
Schimbările climatice anticipează o creștere a perioadelor de indisponibilitate a reactoarelor nucleare din cauza condițiilor meteorologice extreme. Curtea de Conturi din Franța estimează că aceste perioade s-ar putea tripla sau chiar cvadrupla până în 2050. Pentru a contracara această tendință, se iau în considerare măsuri precum instalarea de turnuri de răcire suplimentare, construirea unor structuri de captare a apei mai adânci și o planificare mai riguroasă a lucrărilor de întreținere. Aceste adaptări presupun costuri semnificative și necesită spațiu suplimentar. Noul program de modernizare a centralelor nucleare din Franța, cu reactoare EPR2 planificate pe coastă și pe râul Ron, ia în calcul consecințele schimbărilor climatice, prin utilizarea turnurilor de răcire pentru a limita impactul termic asupra râurilor.
În 2020, reactoarele de la Chooz, pe râul Meuse, au fost nevoite să-și reducă producția, chiar și cu turnuri de răcire, pentru a proteja alimentarea cu apă potabilă a Belgiei. Aceste incidente, alături de cele cauzate de probleme tehnice majore în trecut, cum ar fi fisurile cauzate de coroziune, subliniază fragilitatea și complexitatea sistemului energetic nuclear.
Pe 13 iulie, opt reactoare franceze, cu o capacitate combinată de 6,3 gigawați, au fost afectate de valurile de căldură, două fiind oprite complet. Deși Franța a continuat să exporte energie și să importe surse regenerabile ieftine, astfel de evenimente pun presiune pe piețele energetice europene.
Sursa: Antena 3
