Președintele Comisiei pentru agricultură din Senat, senatorul Sebastian Cernic, lansează un alarmă clară în privința modului în care sunt distribuiți fondurile europene dedicate sectorului agricol. În condițiile în care România beneficiază anual de sume considerabile din fondurile europene, Cernic consideră că actuala metodă de alocare trebuie reformulată pentru a stimula mai eficient producția agricolă și procesarea produselor, nu doar posesia terenurilor.
Regândirea accesului la fondurile europene pentru un sector agricol sustenabil
De mai mulți ani, fondurile europene pentru agricultură au fost distribuite în mare parte pe baza deținerii de teren. Politicile actuale, deși au permis unele investiții în infrastructură sau tehnologizare, nu au reușit să stimuleze creșterea productivității și valorificarea de către fermieri a resurselor native. În plus, această metodă a dus la o concentrație a fondurilor în mâinile unor grupuri care preferă să achiziționeze terenuri pentru speculație, mai degrabă decât pentru dezvoltare durabilă.
„Din păcate, foarte mulți bani din partea Uniunii Europene se duc nu în sectoare, dar se duc către niște persoane care nu aduc valoare reală economiei agricole”, afirmă Cernic. El susține că o reformă a sistemului de acordare a subvențiilor trebuie să priorizeze proiecte care vizează creșterea productivității și stabilizarea lanțului valoric, mai ales în privința procesării și valorificării produselor locale.
De ce trebuie recalibrat sistemul de finanțare europeană pentru agricultură
Unul dintre argumentele puternice ale senatorului Cernic este faptul că, în prezent, micii fermieri și întreprinderile de procesare adesea sunt marginalizate în fața celor cu terenuri extinse. În timp ce fondurile sunt direcționate spre achiziția de terenuri sau spre ferme deja mari, tinerii fermieri și procesatorii locali au dificultăți în accesarea resurselor pentru modernizare sau pentru crearea de lanțuri de valoare integrate.
„Trebuie să ghidăm aceste fonduri înspre încurajarea inovării în procesare și crearea de produse cu valoare adăugată”, adaugă Cernic. Potrivit lui, o schimbare a criteriilor de eligibilitate și de alocare ar putea stimula microîntreprinderile să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse cu potențial de export și să creeze locuri de muncă sustenabile în mediul rural.
Context și perspective pentru viitorul fondurilor europene în agricultură
Agricultura românească traversează o perioadă delicată. Pe de o parte, se confruntă cu fenomenul schimbărilor climatice, pe de altă parte, cu provocările pieței și ale competitivității. Fondurile europene au fost mereu considerate o șansă pentru a aduce inovare și a crește nivelul de trai în rural, însă modul de distribuție trebuie adaptat pentru a avea un impact real.
Analistii și reprezentanții fermierilor avertizează că, fără o reformare a sistemului de finanțare, competitivitatea sectorului agricol românesc va fi dificil de susținut pe termen lung. În ultimii ani, SNPPA (Societatea Națională de Protecție a Plantelor Agricole) și alte organizații de profil au cerut gestionarea mai transparentă și prioritară a resurselor europene, pentru a evita risipa și pentru a direcționa fondurile spre proiecte cu adevărat benefice pentru economia agricolă națională.
Cu toate că autoritățile europene au înțeles aceste nevoi, încă lipsesc mecanisme clare pentru implementarea unor schimbări structurale. De aceea, mesajul senatorului Sebastian Cernic devine o chemare la responsabilitate pentru toți factorii implicați — de la fermieri și procesatori, până la decidenți politici — pentru a crea un sistem de finanțare care să pună mai mult accent pe rezultate, pe inovare și pe sustenabilitate. În viitor, dacă aceste reforme vor fi implementate cu succes, România poate avea șansa de a-și valorifica mai eficient potențialul agricol și de a-și consolida poziția pe piața europeană.
