Criza asistenței medicale primare din România devine o problemă de securitate națională
România se confruntă cu o criză profundă în sistemul de sănătate, criză care, dincolo de aspectele medicale, poate avea efecte devastatoare asupra securității naționale. Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, atrage atenția că asistența medicală primară se află în declin, iar acoperirea vaccinală scăzută reprezintă un pericol major pentru stabilitatea și sănătatea populației.
Declinul asistenței medicale primare și marginile nesigure ale imunizării
Potrivit declarațiilor făcute în cadrul conferinței organizate recent în Parlamentul României, Sandra Alexiu subliniază că sistemul de sănătate primară din țară suferă de o lipsă acută de medici, în special de medici de familie. În condițiile în care peste 50% din populație nu a fost imunizată împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare, situația devine alarmantă. “Deficitul de medici de familie și acoperirea scăzută a vaccinării sunt, în mod evident, amenințări directe la adresa securității naționale”, a spus ea, accentuind percepția că problemele din sănătate nu pot fi separate de strategia de apărare a unui stat.
Această scădere a acoperirii vaccinale, situată în jurul valorii de 45-50%, reprezintă un procent extrem de scăzut la nivel european, unde standardele occidentale se situează mult peste acest prag. În lipsa imunizării corespunzătoare, riscul reapariției bolilor eradicte, precum poliomielita sau rujeola, devine unul concret, cu potențial de a provoca crize sanitare majore. În plus, lipsa medicilor de familie limitează accesul populației la servicii medicale de bază, ceea ce duce la agravarea bolilor cronice și pune o presiune suplimentară pe sistemul de urgență.
Contextul și cauzele declinului: Subfinanțare și deficit profesional Crițații în asistența primară sunt determinate, în principal, de subfinanțare cronică și de o lipsă acută de personal calificat. De-a lungul anilor, medicii de familie s-au plâns de salarii insuficiente, condiții de muncă dificile și un sistem birocratic de pe urma căruia beneficiază prea puțin. În plus, condițiile de viață și de muncă au dus la o migrație masivă a medicilor către țări din Uniunea Europeană, unde salariile și condițiile de muncă sunt superioare.
Această plecare a specialiștilor agravează criza actuală, lăsând populația fără un acces rapid și de calitate la servicii medicale esențiale. În același timp, programul de vaccinare nu a reușit să atingă ținta propusă din cauza acestei lipse de medici și a lipsei de încredere a populației în sistem. Nivelul scăzut de vaccinare nu este doar o problemă de sănătate publică, ci evoluează în contextul unei lipse de încredere generale față de autorități și față de sistemul medical.
Perspective și implicații pentru securitatea națională
Specialiștii avertizează că dacă această tendință va continua, România riscă să fie vulnerabilă în fața unor epidemii care pot fi controlate cu vaccinare eficientă și cu un sistem de asistență primară solid. La nivel geopolitic și de securitate, o populație neimunizată, cu acces limitat la servicii medicale de bază, devine mai vulnerabilă în fața unui eventual atac biologic sau a unei crize sanitare de amploare.
Este clar că problema nu se rezumă doar la buget și resurse, ci necesită o schimbare de paradigmă în abordarea sănătății publice și a resurselor umane. Investițiile sustenabile în formarea și salarizarea medicilor de familie, precum și campanii de informare și încredere, sunt esențiale pentru a redresa această situație critică.
Pentru moment, conducerea autorităților pare conștientă de gravitatea situației, dar rămâne de văzut dacă măsurile propuse vor fi suficient de rapide și eficiente pentru a preveni un dezastru sanitar major. În acest context, perspectivele pentru următorii ani depind în mare măsură de voința politică de a prioritiza sănătatea publică, pentru a impiedica ca această criză să devină o vulnerabilitate națională de necontestat.
