Conform Ziarul Financiar: Salariul mediu net, în termeni reali, continuă să scadă în România. În luna iunie 2026, câştigul salarial mediu net a înregistrat o creștere nominală de 3,5% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Însă, în contextul unei inflaţii de 10,4%, puterea de cumpărare a românilor s-a diminuat semnificativ. Datele, centralizate de ZF pe baza informațiilor de la Institutul Național de Statistică (INS), conturează un tablou economic preocupant pentru populație.
Eroziunea puterii de cumpărare
Ritmul de creștere a prețurilor a depășit cu mult majorarea salariilor nominale. Această discrepanță pune presiune pe bugetele gospodăriilor, determinând o reevaluare a cheltuielilor esențiale. Chiar dacă românii încasează lunar sume mai mari, aceste fonduri permit achiziționarea unei cantități mai mici de bunuri și servicii. Fenomenul afectează în mod egal toate categoriile de angajați, indiferent de domeniul de activitate.
INS a publicat datele privind evoluția câștigurilor salariale în diverse sectoare economice. Deși unele domenii au consemnat creșteri salariale mai pronunțate decât altele, impactul inflației rămâne generalizat. Acest lucru sugerează că politicile salariale actuale nu compensează eficient pierderea poderii de cumpărare.
Sectoarele economice sub presiune
Analiza pe sectoare economice dezvăluie unde se resimte cel mai puternic impactul negativ. Unele industrii, unde creșterile salariale au fost mai timide, se confruntă cu o scădere reală și mai accentuată a veniturilor angajaților. De exemplu, sectorul serviciilor, în special cele neesențiale, ar putea înregistra o scădere a cererii pe fondul constrângerilor bugetare ale consumatorilor.
În același timp, sectoare precum IT-ul, care au demonstrat anterior reziliență, ar putea fi și ele afectate indirect. O scădere a consumului general în economie poate influența negativ și investițiile sau cererea pentru servicii avansate. Autoritățile analizează datele pentru a identifica soluții care să amelioreze situația.
Perspective și măsuri posibile
Experții în economie atrag atenția asupra necesității unor măsuri de stimulare economică și a unui control mai strict al inflației. Creșterea economică durabilă depinde, pe termen lung, de menținerea unui echilibru între venituri și costul vieții. Lipsa unei compensații adecvate pentru pierderea poderii de cumpărare poate duce la un declin al satisfacției sociale și al performanței economice.
Guvernul a transmis de mai multe ori că monitorizează atent evoluția economică. Se iau în considerare diverse scenarii și pachete de măsuri pentru a contracara efectele negative ale inflației. Obiectivul principal rămâne stabilizarea prețurilor și creșterea standardului de viață al cetățenilor.
Rata inflației în luna iunie 2026 a fost de 10,4%.
Sursa: Ziarul Financiar
