Reducerile salariale și criza din transportul public bucureștean: ce urmează pentru angajați și pasageri
Un val de nemulțumire cuprinde în aceste zile angajații Societății de Transport București (STB), în contextul unor tăieri semnificative ale salariilor și reduceri ale personalului. Efectivele societății, deja afectate de probleme grave de finanțare, se confruntă acum cu reduceri de venituri care vor avea impact direct asupra calității serviciilor și stabilității locurilor de muncă.
Salarii reduse și măsuri de austeritate care afectează angajații
Potrivit unor declarații ale salariaților, salariile casierițelor care lucrează la STB se vor diminua semnificativ, fără a fi anunțați în prealabil. „Undeva la 4.000 de lei fără bonuri de masă. Înseamnă destul de mult. Eu ce pot să zic? Dacă pe noi nu ne-au anunțat. Nu mi se pare corect”, a povestit o angajată cu experiență în societate, care lucrează din 2019. La aceste reduceri, se adaugă pierderea a circa 160 de lei lunar din bonurile de masă, ceea ce înseamnă o scădere considerabilă a venitului net.
De asemenea, tăierile afectează și nivelul salariilor conducătorilor de depouri, a căror remunerație va fi redusă cu până la 1.400 de lei. Scopul principal al acestor măsuri este reducerea cheltuielilor cu peste 7 milioane de lei lunar, intenție care, pe termen lung, ar urma să ducă la economii totale de peste 50 de milioane de lei în următoarele șapte luni.
Restricții la angajări și reorganizarea structurii administrative
Pe fondul dificultăților financiare, conducerea STB a anunțat că, începând cu 1 aprilie și până la sfârșitul anului, nu vor mai avea loc angajări, iar aproximativ 3 din 10 posturi de conducere urmează să fie eliminate, reducând astfel numărul directorilor la jumătate. Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a explicat că aceste reduceri sunt necesare pentru a ajusta structura de personal, care s-a dilatat în timp, și pentru a face față dificultăților financiare momentane. „Personalul suport, vorbim acolo de mii de oameni pentru că s-a îngroșat atât de mult această structură și vor trebui să existe niște disponibilizări. Evident că se discută despre salarii compensatorii și așa mai departe”, a afirmat edilul.
Începând cu finalul lunii mai, mii de angajați vor fi disponibilizați și vor primi, conform oficialilor, câte 12 salarii compensatorii. Chiar și în condițiile acestor măsuri dure, societatea estimează o economie de aproximativ 8 milioane de lei lunar. Aceste modificări apar în contextul în care societatea de transport se zbate să-și gestioneze datoriile totale, care ating acum suma de 1,6 miliarde de lei, fiind restanțe către furnizorii de piese, energie și alte servicii esențiale.
Nemulțumirea șoferilor și problemele de infrastructură
Pe fondul reducerilor de personal și al restructurărilor, șoferii și personalul tehnic sunt deja preocupați de repercusiuni. Mulți au avertizat că tăierile salariale ar putea declanșa și o grevă generală. „Să umble la directori, nu la noi! Și așa nu ne plătesc ei cum trebuie la cât muncim noi. Ne cheamă din libere, ne cheamă din concediu. O să plece toți șoferii. Grevă? Grevă o să facem”, susțin conducătorii de vehicule, manifestați pe rețelele de socializare.
Sindicaliștii din cadrul STB atrag însă atenția că problemele societății nu țin atât de personal, ci mai ales de incapacitatea de a asigura suficiente autobuze și tramvaie. Valer Ciobănescu, președintele sindicatului, explică: „Lipsă de autobuze şi tramvaie, avem probleme tehnice la ele care nu se remediază din lipsa banilor, piese şi reparaţii necorespunzătoare. Să vorbim de personalul de întreținere că nu își face treaba? Nu au cu ce. Să vorbim de conducători? Nu au cu ce să iasă în traseu. Sunt rezerve că nu au maşini”.
Situația financiară a companiei devine tot mai complicată în fața datoriilor imense, investind în incapacitatea de a întreține și înlocui echipamentele uzate. Recent, s-a anunțat că societatea are de achitat 100 de milioane de lei către furnizori, în timp ce restanțele totale ating cifra de 1,6 miliarde. În condițiile date, reducerea salariilor și reducerea personalului au fost considerate măsuri de supraviețuire, însă perspectivele pentru reluarea normală a serviciului public de transport din București rămân încă nesigure.
Se anunță, astfel, o perioadă dificilă pentru bucureșteni și pentru angajații companiei, cu perspective de relansare incertă în contextul acestei crize combinaționale. Administrația locală, deși încearcă să implementeze măsuri de austeritate, trebuie să găsească soluții durabile pentru a preveni o colapsare totală a serviciilor de transport public în Capitală.
