Un proces crucial a început joi la Înalta Curte din Londra, unde asigurătorii, printre care și Lloyd’s of London, sunt puși în fața unei decizii importante. Este vorba despre stabilirea răspunderii financiare în urma sabotajului conductelor Nord Stream din Marea Baltică, un act considerat unul dintre cele mai ample de acest gen din istoria modernă. Suma implicată este considerabilă, iar rezultatul va stabili un precedent important în domeniul asigurărilor.nnAsigurătorii invocă excluderi din polițe, argumentând că exploziile din 2022 ar fi legate de războiul din Ucraina sau ar fi fost ordonate de un stat. Această interpretare ar exonera companiile de asigurări de plata despăgubirilor.
Mizele procesului: Cine va plăti pentru pagube?
În instanță, Simon Salzedo, reprezentantul asigurătorilor, a susținut că complexitatea, sofisticarea și implicațiile geopolitice ale atacului indică implicarea unui stat. De cealaltă parte, avocații Nord Stream au pledat că exploziile ar fi putut fi opera unor sabotori non-statali. Expertizele în domeniul lucrărilor subacvatice sugerează că explozibilii au fost probabil plasați manual, de cel mult patru scafandri, cu ajutorul magneților.nnAncheta nu a stabilit cu certitudine cine se face vinovat de atac. Totuși, au fost arestați doi suspecți ucraineni în Italia și Polonia, după ce anchetatorii au găsit urme de explozibili pe un iaht despre care se crede că a fost folosit pentru operațiune. Autoritățile poloneze au refuzat extrădarea celui de-al doilea suspect.
Teorii contradictorii: Cine a avut interesul?
Experții geopolitici avansează scenarii variate privind autorii sabotajului. Aceștia speculează că implicarea ar putea aparține Rusiei, Ucrainei, unor grupuri non-statale ucrainene sau chiar Statelor Unite ale Americii, fie independent, fie în sprijinul Ucrainei.nnPrintre posibilele motive, asigurătorii menționează că distrugerea conductelor ar fi putut oferi Rusiei un avantaj geopolitic. Alte teorii indică posibilitatea ca Rusia să fi distrus conductele pentru a priva Europa de gaze sau ca Ucraina să fi urmărit să reducă veniturile Moscovei. Judecătoarea Dame Clare Moulder va examina probele pentru a stabili dacă se aplică excluderile din polițe, fără a fi necesar să identifice autorii.nnUn alt punct de dispută îl reprezintă costurile reparațiilor. Nord Stream solicită 580 de milioane de euro, inclusiv 72 de milioane de euro pentru gazele pierdute, sumă considerată de asigurători ca fiind supraevaluată. Aceștia susțin că reparațiile ar putea fi realizate la un cost mai mic.
Viitorul gazoductelor și al asigurărilor
Paul Stanley, reprezentând compania Nord Stream, a argumentat că conductele „nu făceau parte din aria conflictului dintre Rusia și Ucraina, nu reprezentau ținte militare, iar distrugerea lor nu a contribuit la obiectivele de război ale niciuneia dintre părți”. Decizia instanței va avea un impact major, stabilind dacă asigurătorii trebuie să suporte costurile uriașe ale sabotajului. Verdictul va influența, de asemenea, modul în care sunt interpretate polițele de asigurare în contextul conflictelor geopolitice.
