Economie

Rusia țintește Franța și Germania: Jocurile de influență pe fondul sprijinului european pentru Ucraina

Rusia țintește Franța și Germania: Jocurile de influență pe fondul sprijinului european pentru Ucraina

Conform Economistul.ro: Operațiune de influență rusă își reorientează ținta spre Franța și Germania

O operațiune rusă de influență, denumită Storm-1516, și-a intensificat activitatea îndreptată către Franța și Germania, în contextul în care aceste state europene au preluat o parte mai semnificativă a sprijinului acordat Ucrainei. Potrivit unei investigații NewsGuard, citată într-o analiză publicată de Center for European Policy Analysis (CEPA), rețeaua a lansat cel puțin 34 de narațiuni false începând din ianuarie 2025. Acestea au fost răspândite prin aproximativ 175.000 de postări și articole, înregistrând 274 de milioane de vizualizări numai pe platforma X.

Operațiunea Storm-1516 este atribuită de cercetători ecosistemului de propagandă rusesc, având legături cu activitățile fostei Internet Research Agency. Analiza NewsGuard, publicată în februarie 2026, subliniază o schimbare strategică: pe măsură ce sprijinul financiar și militar american pentru Ucraina a scăzut, operațiunea și-a reorientat atenția către aliații europeni, deveniți actori centrali în susținerea Kyivului. Franța și Germania au fost vizate în mod special prin narațiuni menite să afecteze sprijinul public pentru continuarea ajutoarelor.

Narațiuni false, amplificate de inteligența artificială

Între ianuarie 2025 și februarie 2026, cele 34 de narațiuni false identificate de NewsGuard au circulat în circa 175.000 de postări și articole, generând 274 de milioane de vizualizări pe X. Intensitatea campaniei a crescut în a doua jumătate a anului 2025, când 18 narațiuni au cumulat 147 de milioane de vizualizări, față de 12 narațiuni și 97 de milioane de vizualizări în prima jumătate a anului.

Mesajele, deși variate ca formă, urmăresc o temă comună: sprijinul pentru Ucraina ar afecta nivelul de trai al europenilor, ar consuma resurse necesare intern și ar crește riscul unei implicări directe a Europei în război. Franța și Germania reprezintă ținte importante datorită rolului lor central în susținerea Ucrainei și influenței pe care deciziile lor le au asupra politicii europene.

Analiza CEPA plasează această evoluție într-un context mai larg, evidențiind accelerarea producerii de conținut fals sau manipulator prin intermediul instrumentelor de inteligență artificială (AI). Serviciul European de Acțiune Externă a constatat deja integrarea AI în operațiuni ruse și chineze de manipulare și ingerință informațională, AI fiind folosită pentru producerea rapidă și la scară largă de imagini, înregistrări video și alte forme de conținut.

Provocări pentru autoritățile europene în era digitală

O dificultate suplimentară pentru autoritățile europene o reprezintă migrația narațiunilor false între platforme aflate sub diferite regimuri de supraveghere. X, desemnată ca platformă online foarte mare conform Digital Services Act (DSA), trebuie să evalueze și să reducă riscurile sistemice, inclusiv cele care afectează procesele civice și dezbaterea publică. Comisia Europeană a amendat deja X cu 120 de milioane de euro în decembrie 2025 pentru încălcarea obligațiilor de transparență.

Pe de altă parte, Telegram, nefiind desemnat ca platformă online foarte mare, nu este supus acelorași obligații de supraveghere directă impuse de DSA. Această diferență permite narațiunilor să migreze rapid din spațiile cu supraveghere mai strictă către servicii unde instrumentele europene de intervenție sunt diferite. Problema vizează și statele candidate din Balcanii de Vest, unde legislația europeană privind platformele digitale nu se aplică încă integral.

CEPA citează și utilizarea modelelor de inteligență artificială dezvoltate în China de către actori asociați operațiunilor rusești de influență, indicând o posibilă cooperare digitală extinsă între Moscova și Beijing. Cu toate acestea, analiza nu susține existența unei structuri unice ruso-chineze care să coordoneze toate aceste campanii, diferențiind între operațiuni ruse, sisteme tehnologice chineze și narațiuni ce se pot suprapune. Un exemplu relevant este cazul alegerilor parlamentare din Ungaria din aprilie 2026, unde au fost identificate elemente de conținut generat cu AI și campanii pe diverse platforme, deși victoria clară a unui partid nou a arătat că expunerea la conținut manipulator nu garantează efectul politic dorit.

Sursa: Economistul.ro